”Acum se iese la 65 de ani la pensie în cazul bărbaților, speranța de viață e la 72 de ani, ce mai corelezi?”
Jurnalistul Răzvan Dumitrescu lansează o întrebare-cheie, din perspectiva alegerilor din 2024: ”Când vorbești și când lumea vede că tu vrei să mărești vârsta de pensionare și ai ascuns lucrul ăsta și vede documentul pe care l-ai trimis la Bruxelles, electoral are vreo influență chestia asta? Noi știm că de, regulă, dreapta nu avea mesaje neapărat pentru pensionari, dar acum întreb: lucrurile astea contează? Pentru că dacă mărești vârsta de pensionare, unul care are 40 de ani acum și e din electoratul lor s-ar putea gândi serios ”ce mi-ai făcut?” în condițiile în care tu mă duci spre limita speranței de viață de sus. România are o speranță de viață mult mai mică decât media pe UE. Păi cum mărești vârsta de pensionare? Mai și folosești termenul ”corelare” cu speranța de viață. Păi acum se iese la 65 de ani la pensie în cazul bărbaților, speranța de viață e la 72 de ani, ce mai corelezi?”.
Partidele de dreapta, dispreț costisitor
”Păi poate depășești un pic” a fost replica critică a jurnalistului Bogdan Teodorescu, care a explicat că nici măcar nu e important că au mers cu această decizie pe ascuns, la Bruxelles: ”Puteau să o facă și-n gura mare, nu noaptea ca hoții. Efectul e același. Atrag atenția și am atras atenția întotdeauna că populația care se îndreaptă spre pensie are o ușoară tendință de a devia spre stânga, asta și pentru că partidele de dreapta au cultivat și cultivă, văd, în continuare, un tip de dispreț și un tip de atitudine agresivă față de oamenii aflați la vârsta a treia, înainte de pensie sau în preajma ei. Acest lucru a fost costisitor pentru partidele de dreapta și extrem de satisfăcător pentru partidul de stânga, pentru PSD, care a reușit să cultive un electorat captiv vreme de trei decenii. Aș vrea să combin cele două informații: una pe care ați dat-o dvs. cu una spusă de dl Cîțu, care a atras atenția că-n 10-12 ani vor ieși la pensie cei pe care noi îi numim decreței. Acele generații extrem de numeroase, dacă ies la pensie, vor însemna o presiune extrem de mare pe fondul de pensii, în condițiile în care populația României este în continuă scădere. În acest context, creșterea vârstei de pensionare înseamnă, pe de o parte, tentativa lor de a scoate mai târziu la pensie pe aceste generații foarte numeroase, deci de a mai disipa un pic efortul pe care l-ar implica ieșirea lor la pensie. Pe de-o parte, este o măsură economică, pe de altă parte, vorbind electoral, evident că tipul acesta de decizie are întotdeauna impact.”
”USR PLUS și PNL-ul au electorate comune și electorate separate. O bună parte din electoratul separat al PNL e în vârstă, agregat ideilor liberale, nu social-democrate. Prin aceste lucruri, acest electorat va migra de la liberali la social-democrați” este opinia jurnalistului.
Vezi mai mult în video:
Barna, despre calibrarea pensiilor
”În România, este nevoie de o nouă lege a pensiilor tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. (...) Nici eu nu am spus aşa ceva (că s-ar modifica vârsta de pensionare - n.r.). Am spus că, în momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. (...)
Este o temă importantă. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi, suntem în situaţia să tot reglăm pensiile din urmă, (...) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem.
Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite decreţei, care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări” a spus Dan Barna, miercuri, la Parlament, conform Digi24.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
