Reprezentanții sârbilor bosniaci au anunțat boicotarea tuturor instituțiilor majore din țara divizată, blocându-le efectiv, revoltați de decizia unui reprezentant al ONU de a interzice negarea genocidului.
Diplomatul austriac Valentin Inzko, înaltul reprezentant al ONU în Bosnia, care deține și diverse puteri executive, a luat decizia săptămâna trecută. Inzko a impus amendamente la codul penal al Bosniei pentru a interzice negarea genocidului și a crimelor de război într-o țară în care genocidul de la Srebrenica este minimizat de liderii sârbi.
În timp ce înaltul reprezentant poate adopta legi sau distinge oficiali aleși, el și-a folosit rareori puterile în trecut. Această ultimă decizie i-a indignat pe politicienii sârbi.
Sârbii vor boicota instituțiile de stat
Branislav Borenovic, unul dintre liderii opoziției din Republica Srpska, entitatea sârbă bosniacă, a anunțat boicotul luni la o conferință de presă.
"Începând de mâine, reprezentanții politici sârbi nu vor mai participa la activitatea instituțiilor comune din Bosnia și Herțegovina și nu vor lua nici o decizie până când această problemă nu va fi soluționată", a spus acesta jurnaliștilor.
Reprezentanții sârbi vor boicota președinția comună bosniacă, parlamentul și guvernul, a adăugat el - blocând efectiv instituțiile centrale care se bazează pe aprobarea reprezentanților tuturor celor trei etnii.
În perioada 1992-1995 a existat un conflict armat internațional în Bosnia, în urma căruia și-au pierdut viața aproximativ 100.000 de oameni. În urma Acordului de pace de la Dayton, semnat în decembrie 1995, Bosnia a fost împărțită în două entități, Republica Srpska condusă de sârbi și Federația bosniacă-croată.
Genocidul de la Srebrenica a avut loc în iulie 1995, cu câteva luni înainte de sfârșitul războiului, când forțele sârbe au ucis peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci după ce au capturat orașul Srebrenica. Masacrul a fost considerat genocid prin diferite verdicte atât ale Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), cât și ale Curții Internaționale de Justiție (CIJ).
Cu toate acestea, liderii sârbi din Bosnia și Serbia neagă masacrul care a generat genocid, numindu-l în schimb „o mare crimă”, precizează AlJazeera.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
