Luna aceasta, Comisia Europeană a publicat rezultatele unui sondaj de opinie (EBS 502) realizat la nivelul statelor membre, în care s-au măsurat o serie de percepții și atitudini legate de fenomenul corupției – de la chestiuni generale, până la experiențe personale cu mita în instituțiile publice și în sistemul de sănătate în special. De remarcat că datele au fost culese în luna decembrie 2019, cu puțin înaintea izbucnirii pandemiei.
Românii nu sunt foarte deranjați să ofere bani, cadouri sau favoruri contra serviciilor publice
Pentru mai mult de o treime dintre români, este acceptabil să dai bani (37%), să faci un favor (37%) sau să oferi cadouri (45%) pentru a obține un serviciu public. Astfel, românii sunt printre cei mai toleranți europeni față de astfel de fapte de corupție (la dat bani de exemplu, mai toleranți decât noi sunt doar ungurii). Față de 2017, când a avut loc ultima măsurătoare de acest gen, am crescut gradul de acceptabilitate față de astfel de comportamente cu aproximativ zece procente.
Opt din zece români consideră că fenomenul corupției este răspândit la noi
Acest lucru nu este de mirare, având în vedere toleranța crescută față de actele de corupție, dar procentul de 83% ne situează la mijlocul clasamentului în comparație cu celelalte state europene. Croații cred în cea mai mare proporție că problema corupției este răspândită în țara lor (97%), iar finlandezii cred acest lucru în cea mai mică măsură – 22%. Datele culese pentru ceilalți itemi din chestionar arată că percepția finlandezilor este apropiată de realitate, corupția nefiind un fenomen de masă în această țară scandinavă. Față de 2013, percepția noastră asupra gradului ridicat de răspândire a corupției a scăzut cu zece procente.
Românii cred că sistemul medical este cel mai corupt dintre sectoarele în care se poate manifesta corupția
Aproape jumătate dintre români (48%) plasează sistemul medical în topul sectoarelor atinse de corupție, la fel ca alte patru țări europene – Grecia, Lituania, Slovacia și Polonia. Pe locul doi se află, la egalitate, poliția și vămile, respectiv partidele politice. Urmează politicienii, instituțiile care exercită control, oficialii care oferă avize și cei care atribuie contracte publice, instanțele de judecată, sistemul educațional, procuratura, organele fiscale, respectiv companiile private.
Interesant este faptul că, față de acum doi ani, s-a îmbunătățit percepția asupra răspândirii corupției în mediul politic: a scăzut cu 17% percepția că partidele politice ar fi corupte, respectiv a scăzut cu 19% percepția că politicienii sunt corupți. Cel mai probabil, acest lucru nu se datorează neapărat îmbunătățirii calității clasei politice, cât dosarelor cu nume grele instrumentate de către instituțiile specializate în lupta anticorupție. De altfel, aproape șase din zece români (58%) consideră că există suficiente dosare de corupție încât să descurajeze fenomenul în sine (cel mai mare procent în topul european). În plus, alți 45% dintre români cred că eforturile guvernului de a combate corupția sunt eficiente (al doilea cel mai mare procent în topul țărilor membre, după austrieci), iar 54% dintre concetățeni consideră că măsurile anticorupție sunt aplicate imparțial (suntem în topul percepției pozitive asupra imparțialității măsurilor anticorupție).
Sistemul de sănătate a fost din nou nominalizat primul de către alți 38% dintre români, atunci când au fost întrebați care este instituția cu care au intrat în contact cel mai mult în ultimul an, iar 12% dintre români au spus că, în timpul interacțiunii, cei din sistemul de sănătate le-au cerut sau au așteptat să primească bani sau cadouri pentru serviciile prestate.
Dintre europeni, românii sunt cei care frecventează medicii în cea mai mică măsură, dar au oferit cel mai mult mită personalului medical
Doar jumătate dintre români au mers la medic în ultimul an (spre deosebire de 86% dintre danezi și francezi) și doi din zece pacienți spun că au dat mită personalului medical (spre deosebire de 1% dintre finlandezi și olandezi, respectiv niciun suedez).
Mai mult de șase din zece români sunt afectați personal de corupție în viața de zi cu zi
Mai exact, 64% dintre români declară că sunt afectați de corupție în viața cotidiană, procent care ne situează pe primul loc în clasamentul european. Suntem urmați îndeaproape de ciprioți (60%), portughezi (59%) și spanioli (58%). Cel mai puțin afectați se consideră olandezii (doar 4%), luxemburghezii (6%), danezii (7%) și finlandezii (8%).
În România, nivelul corupției a crescut în ultimii trei ani
Aceasta este percepția a 48% dintre români, în timp ce alți 37% consideră că nivelul corupției a rămas la fel.
România are același nivel al corupției la nivel local și național
Aproape opt din zece români consideră că există corupție în instituțiile publice locale sau regionale, iar procentul este identic și pentru instituțiile naționale.
Românii sunt nemulțumiți de transparența finanțării partidelor politice, dar recunosc că folosesc mita pentru a obține mai ușor unele servicii publice
Unul din doi români consideră că nu există destulă transparență în ceea ce privește finanțare partidelor politice și nici în privința modului în care acestea cheltuiesc banii publici. Astfel, ocupăm prima poziție în acest top european al nemulțumiților, la polul opus aflându-se bulgarii (16%) și letonii (19%).
Pentru 75% dintre români, mita și sistemul de cunoștințe sunt adesea cel mai ușor mod de a obține servicii publice.
Corupția este parte a culturii organizaționale din mediul de business pentru șapte din zece români
Între statele membre, poziția fruntașă a clasamentului o ocupă ciprioții, urmați de greci (88%) și croați (84%), iar pe ultimul loc se află finlandezii (27%). Față de 2017, percepția noastră că mediul de business este corupt a scăzut cu zece procente, cea mai semnificativă variație înregistrată în vreun stat european care a participat la acest studiu.
Trei sferturi dintre români cred că există legături prea strânse între politicieni și mediul de afaceri
Pentru șapte din zece români, singurul mod de a avea succes în afaceri este acela de a avea conexiuni politice. La fel consideră și italienii, în timp ce în Suedia, doar 15% dintre cetățeni sunt de acord cu această afirmație. De asemenea, tot șapte din zece români sunt de părere că favoritismele și corupția afectează libera competiție în mediul de afaceri, cu 11% procente în scădere față de percepția înregistrată acum doi ani.
13% dintre români știu personal pe cineva care a ia sau a luat mită
Cel mai probabil, procentul mic de la acest capitol se explică prin faptul că românii nu sunt dispuși să acționeze în mod individual atunci când întâlnesc fapte de corupție, și atunci preferă mai degrabă să nu le recunoască incidența crescută.
Românii sunt printre cei mai prost informați cu privire la procedurile de denunțare a faptelor de corupție, în scădere cu 12% față de 2017
Aproape trei din zece români cunosc cui să se adreseze dacă experimentează sau asistă la o faptă de corupție – mai prost informați decât noi sunt doar maghiarii (27%), în timp ce cei mai informați sunt grecii (65%) și finlandezii (56%).
Principalul motiv pentru care românii aleg o atitudine pasivă față de actele de corupție la care sunt martori sau protagoniști este lipsa probelor care să le dovedească și sentimentul că raportarea ar fi zadarnică, întrucât cei vinovați tot nu vor plăti.
În lupta împotriva corupției, românii au cea mai mare încredere în poliție
Următoarea instituție în care românii au încredere că luptă împotriva corupției este DNA, apoi media, ziarele și jurnaliștii, justiția, Avocatul Poporului, ONG-ruile și instituțiile europene, ultimele două locuri fiind ocupate de politicieni și sindicate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
