Comisia Europeană a lansat ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2022, care include şi măsuri în ceea ce priveşte România.
„Avem primul raport în procedura deficit excesiv. Raportul a apărut pe 24 noiembrie, el este cvasi-necunoscut în spațiul public, deși conține elemente esențiale pentru evaluarea României și pentru viitor. Pe ce se bazează acest raport? Din șase în șase luni, România prezintă un raport. Aceasta este analiza Comisiei pe raportul transmis în 15 octombrie de România, atunci a fost termenul final. Pe 15 octombrie, s-a transmis un raport care nu conținea măsuri pentru viitor, ci doar o analiză a situației pe an, până în acel moment. Nu conținea o strategie fiscal-bugetară. Aceasta trebuia transmisă până în august. Nu a fost transmisă până în august. Ca atare, Comisia remarcă aceste lucruri în raport. Remarcă și măsurile pozitive din prima parte a anului. Un lucru bun este că, în evaluarea Comisiei, noi vom face deficitul cash asumat de 7,1, doar că nu este singurul criteriu pe care îl evaluează Comisia, mai sunt și altele, imediat discutăm despre ele. Un alt lucru bun este că am fost evaluați pozitiv de două agenții de rating. Este un lucru important, dar trebuie să fim atenți, pentru că de la acele agenții am primit un cec în alb în schimbul unor reforme, care, evident, trebuie să se întâmple. Adică ratingul stabil poate fi menținut sau nu, în funcție de modul în care se fac acele reforme”, a spus Alexandru Nazare în cadrul interviului de la DCNewsTV.
„Deci, practic raportul enumeră toate măsurile luate în prima parte a anului, după care se face o analiză a măsurilor luate. Vorbește și despre PNRR, pentru că nu suntem evaluați doar la ținte de deficit. Ce evaluează? Deficitul cash, 7,1, Comisia zice că-l facem. (...) De aici încep problemele, pentru că, în privința balanței structurale, unde ajustarea ar fi trebuit să fie 0,7, până acum avem 0,4. Balanță structurală înseamnă că scoatem, când facem analiza economiei, tot ce înseamnă conjunctural și tot ce înseamnă cheltuială temporară. Spre exemplu, o cheltuială doar anul acesta, un sprijin pentru o anumită categorie. Acea cheltuială nu e permanentă. Ca să facem o analiză reală și profundă a stadiului economiei, trebuie să scoatem toate chestiunile temporare și ciclice. E o oglindă a realității acest deficit structural, care apare în acest tabel în care e analizată România. Revenind, angajamentul era să facem o ajustare de 0,7, am reușit o ajustare de 0,4, dar ținta pentru 2022 este 1,8!”, a precizat acesta.
„De asemenea”, a continuat Nazare, „tot prin acest mecanism de supraveghere, avem o țintă în privința cheltuielilor publice primare. Adică toate cheltuielile permanente adăugate (n.r. spre exemplu: majorarea pensiilor cu 10 la sută). Ținta de cheltuieli publice permanente era de 3,4. Raportul consemnează că aceste cheltuieli sunt undeva la 5,9. Deci, ele au crescut cu aproape 70 la sută în analiza Comisiei. Ținta pentru anul viitor este 1,3!”, a subliniat Alexandru Nazare.
Mai multe declarații în emisiune:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
