'România de astăzi trebuie pusă într-un context (...) european. Vedem în Europa o creştere a populismului, a demagogiei politice, axată pe naţionalism, pe respingerea celuilalt, vedem o xenofobie crescândă, influenţe foarte puternice din afara Uniunii Europene în a alimenta financiar şi ideologic forţele de extremă dreaptă pentru a rupe Europa', a declarat Ioanid, joi, în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul Elie Wiesel, potrivit Agerpres.
Europa, a adăugat istoricul, se află într-o situaţie generală proastă, iar fenomenul migraţiei care se manifestă în ultima perioadă este respins în bloc.
'România, care la începutul anilor '90 din acest punct de vedere era într-o situaţie dezastruoasă, în ultima duzină de luni şi nu numai a dat o lecţie de democraţie Europei. (...) Sunt absolut convins că România, prin alegerea acestui preşedinte, care nu e etnic român, care nu e creştin ortodox, a dat o lecţie de democraţie Europei şi a mers contra curent în Europa', a afirmat acesta.
[citeste si]
Radu Ioanid a arătat că evoluţia României trebuie privită în contextul în care ţara, în timpul regimului comunist, dar şi în perioada post-comunistă, 'a fost alimentată cu xenofobie'. Istoricul a făcut o paralelă cu Ungaria, apreciind că, deşi în perioada comunistă ungurii au beneficiat de condiţii economice mult mai bune, iar în regimul post-comunist au plecat cu un nivel de democraţie mult ridicat, acum ţara este 'în degringoladă' având ca principală forţă de opoziţie 'un partid de extremă dreapta fascist'.
Revenind la România, Ioanid a opinat că s-au făcut progrese 'extraordinare' în ceea ce priveşte lupta împotriva xenofobiei, a antisemitismului.
'E foarte clar că autorităţile din România şi clasa politică - unii cu sinceritate, alţii pentru că vor să se poziţioneze corect - acţionează într-o anumită direcţie care este global pozitivă', a punctat Radu Ioanid.
Pe de altă parte, referindu-se la 'competiţia' dintre Holocaust şi crimele comunismului, Ioanid a arătat că ambele teme trebuie studiate în aceeaşi măsură.
'Atât istoria Holocaustului din România, cât şi istoria crimelor comunismului fac parte - împreună şi uneori se întrepătrund bine, în special în perioada de imediat după război - din istoria totalitarismului românesc. Ideea că unul din aceste capitole trebuie favorizat în detrimentul celuilalt este absolut contraproductivă. Ele sunt două capitole care trebuie studiate, care trebuie, la nevoie, comparate, dar care (...) nu trebuie să fie amalgamate', a declarat istoricul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
