Este vorba despre următoarea idee din programul de guvernare: ”este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție” și la nivelul DNA ”este necesară asigurarea suportului logistic și uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar)”.
Mai precis, avocatul Cristian Winzer a explicat, în câteva cuvinte, pentru DC News în ce constă marea problemă din programul de guvernare PNL-PLUS-USR-UDMR: ”DNA redobândește dreptul de a investiga magistrații și începe ”marea dosariadă”.
Iată textul transmis, pe larg, de Cristian Winzer:
”În programul de guvernare al ”guvernului meu” Iohannis, la capitolul ”Justiție”, secțiunea ”Obiective pe termen scurt” (pag. 229, pct. 4), se menționează, printre altele, că ”este necesară o #refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție” și că la nivelul DNA ”este necesară asigurarea suportului logistic și uman: mijloace tehnice pentru #interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar)”.
Corelat cu primul punct din aceeași secțiune, respectiv ”desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, acest ”obiectiv” înseamnă revenirea la anii ”glorioși” ai abuzurilor și presiunilor procurorilor asupra judecătorilor!
Dacă Parchetul General mai transferă IAR, din proprie inițiativă (prin protocoalele atât de dragi doamnei Scutea), către SRI, competențe proprii procurorului, vom avea ”bucuria” să fim martorii unor noi ingerințe ale serviciului secret în desfășurarea activității de urmărire penală, repunerii instanțelor în situația de a nu mai putea înfăptui justiția în numele legii, încălcării unei sfere largi de drepturi și libertăți fundamentale și resubordonării procurorilor și a activității de urmărire penală structurilor unui serviciu secret. (de recitit, în context, Decizia nr. 26/2019 a CCR).
Amintesc că în cadrul DNA a funcționat, începând cu data de 31.01.2014, Serviciul pentru Combaterea Corupției din Justiție (SCCJ) – înființat NU prin lege, ci printr-un act administrativ, respectiv Ordinul nr. 10 al Procurorului șef DNA, cu funcționare profund netransparentă – serviciu care instrumenta cauzele penale având ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați sau în legătură cu aceștia.
Raportul inspecției judiciare privind ”Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, validat în 2019 de CSM (și pe care DNA încă încearcă, din răsputeri, să îl anuleze!) confirmă că în perioada 01.01.2014 - 31.07.2018 (adică exact când a existat și a funcționat acest serviciu în cadrul DNA) la nivelul structurilor DNA au fost înregistrate 1.459 de dosare vizând 845 de procurori și 1.443 de dosare vizând 1.962 de judecători (în raport menționându-se în mod expres că ”NU există posibilitatea efectuării unui calcul exact al #numărului total de judecători vizaţi în dosarele de urmărire penală analizate”)!
Cifrele sunt absolut halucinante și trebuie să reprezinte repere obiective pentru orice încercare de modificare legislativă vizând înființarea/desființarea/reorganizarea vreunei structuri a Ministerului Public.
Acest document arată că în perioada 01.01.2014 – 31.07.2018 au existat numeroase abuzuri și presiuni, fiind indicate, printre altele, ”situații de solicitare de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații, ce se poate constitui într-un potențial factor de presiune asupra judecătorilor învestiți cu soluționarea respectivelor dosare”, respectiv ”solicitări de preluare a unei cauze penale de către DNA structura centrală, în raport de modul de soluționare de către judecător a unor cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică vizând magistrați, fapt ce poate constitui un potențial factor de presiune asupra judecătorului vizat”.
Trebuie amintit, în context, și punctul de vedere al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România în urma consultărilor avute la 27 mai 2019 cu Iohannis pe tema justiției, în care se confirmă că DNA a deschis în doar 2 ani (2016-2017), ca urmare a sesizarii din oficiu, 157 de dosare cu privire la magistrați, fiind trimiși însă în judecată un număr foarte mic de judecători și procurori, ”fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la aceste sesizări din oficiu”, că ”au fost trimiși în judecată și suspendați în funcție judecători pentru soluțiile pe care aceștia s-au pronuntat”, anchetele privindu-i pe judecători desfășurându-se ”cu încălcarea dreptului la apărare și chiar a secretului deliberării, fiind încălcată, așadar, însăși esența independenței judecătorului de scaun”, respectiv că ”tot pentru hotărârile pronunțate, alți judecători au fost anchetați în dosare ce au fost ținute deschise ani de zile pentru ca în final să se dispună clasarea, pe motiv că hotărârea e “legală și temeinică”, procurorii erijându-se, astfel, în super-instanțe de control judiciar.”
Dacă mai punem aici și recentele informații publice din dosarul ”Ferma Băneasa”, unde judecătorii care pronunțaseră soluții civile (confirmate și rămase definitive de instanțele ierarhic superioare!) au fost audiați ca martori de către procurorii DNA și întrebați dacă apreciază ca fiind legale soluțiile pe care le-au pronunțat, determinați fiind să își critice propriile motivări și să spună, printre altele, (după 15 ani!) că, ”având în vedere experiența de la momentul de față, alte date, este posibil să nu o fi dat” sau că ”motivarea nu este cea mai reușită, dar eram la începutul carierei mele de judecător și aveam multe dosare pe rol”, vom ajunge ca judecătorii să fie legați direct de pe scaunele de pe care înfăptuiesc justiția pentru soluțiile pe care le pronunță!
IMPORTANT!
Printre modificările aduse de Legea nr. 207/2018 (pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară) se numără şi cea privind înființarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Este singura structură a Minsterului Public complet depolitizată și necontrolabilă politic, nici ministrul justiției și nici președintele neavând atribuții în numirea procurorilor!
Prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate și a arătat că prin înființarea acestei secții speciale nu sunt încălcate nici prevederile Constituției României și nici tratatele internaționale la care România este parte. Mai mult, Curtea a apreciat și oportunitatea înființării noii structurii, complet depolitizată, reținând că aceasta ”constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului.
Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați” (paragraful 141 din Decizie). Prin O.U.G. nr. 90/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 862 din 10 octombrie 2018) au fost prevăzute măsuri legislative pentru operaționalizarea secţiei. Proiectul de lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 90/2018 a fost avizat favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii (Hotărârea nr. 1037/2018 a Plenului CSM)”, a analizat avocatul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
