EXCLUSIV  Pilotul Osiceanu: Nu, nu este Autostrada noastră a Soarelui, este Drumul Soarelui spre Ierusalim! FOTO

Luni, 21 iunie 2021, este ziua cea mai lungă a anului.

Cu această ocazie, pilotul Cezar Osiceanu a împărțit cu cititorii DC News imagini din cabina sa.

”Astăzi este ziua cea mai lungă a anului, o sărbătoare a Soarelui! Permiteți-i umilei mele persoane să vi-l aducă pe aripa avionului meu spre bucurie de Rusalii! Nu. Nu este becisnica autostradă a Soarelui de pe pământul ăsta al nostru! Este Drumul Soarelui spre Ierusalim fotografiat de mine pentru tine pentru ca și tu să te bucuri de El și el azi de Rusalii!”, a transmis pilotul Cezar Osiceanu fiecăruia dintre cititorii DC News.

2. -imagine fara descriere- (2-avion_71177800.jpg)

3. -imagine fara descriere- (3-avion_78178900.jpg)

4. -imagine fara descriere- (4-avion_94518100.jpg)

5. -imagine fara descriere- (5-avion_36066000.jpg)

6. -imagine fara descriere- (6-avion_38552700.jpg)

Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului este celebrată pe 21 iunie, fiind proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 iunie 2019 prin Rezoluţia A/RES/73/300. A fost marcată pentru prima dată în 2020.

Denumirea de solstiţiu din latinescul "solstitium" înseamnă "soare nemişcat" şi se produc două astfel de fenomene anual: în jurul datei de 21 iunie (cunoscut în mod obişnuit ca "solstiţiul de vară", prima zi de vară şi cea mai lungă zi a anului) şi 21 decembrie (cunoscut în mod obişnuit ca "solstiţiul de iarnă", prima zi de iarnă şi cea mai scurtă zi, iluminată de Soare, a anului). Pe de altă parte, un echinocţiu - derivat din latinescul "aequinoctium", de la aequus (egal) şi nox (noaptea) - este de obicei considerat ca momentul în care Soarele se află deasupra Ecuatorului, iar acest fenomen apare de două ori în fiecare an: în jurul datei de 20 martie (denumit "echinocţiul de primăvară", deoarece marchează începutul primăverii în majoritatea culturilor) şi 23 septembrie (numit "echinocţiul de toamnă", marcând începutul toamnei).

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Din cele mai vechi timpuri, şi la români, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi de sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul a fost mutat pe 24 iunie - ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Atotputernicia Soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. În timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o sărbătoare populară cu caracter tradiţional.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy