Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail redactia@dcnews.ro și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Misterul Bisericii Catolice: A avut Vaticanul în frunte o femeie-Papă?

Istoria Vaticanului a cunoscut 265 de papi, ultimul dintre aceștia fiind Biserica Catolică neagă vehement existența unei femei-papă. Persoanele care au cercetat însă povestea Papei Ioana susțin că femeia-papă care a ajuns la Vatican pretinzând că este bărbat a existat. „90% din mine crede că a existat cu adevărat această...Papă Ioana”, spune Mary Malone, o fostă călugăriţă care a scris o carte bine documentată despre importanţa femeii în istoria creştinismului. „Dovezile că aceasta ar fi trăit cu adevărat sunt cât se poate de clare: 500 de cronici care vorbesc despre existenţa sa”, a spus Donna Cross, o romancieră care a desfășurat o îndelungată cercetare a perioadei în care se pare că ar fi trait misterioasa femeie.

Femeia-papă în scrierile cărturarilor

Povestea Papei Ioana s-a răspândit începând cu secolul al XIII-lea. Prima oară, femeia-papă apare în „Chronica universalis Mettensis” de Jean de Mailly, teorie dezvoltată tot în același secol de Martin din Troppau în „Chronicon Pontificum et Imperatorum”.

De la jumătatea secolului al XIII-lea, legenda a făcut înconjurul Europei. Bartolomeo Platina, cărturar al Librăriei Vaticanului, amintea în lucrarea „Vitæ Pontificum Platinæ historici liber de vita Christi ac omnium pontificum qui hactenus ducenti fuere et XX” , despre Papa Ioan al VIII-lea. Platina nota în lucrarea sa că Papa Ioan al VIII-lea „s-a născut la Mentz (Mainz) și a ajuns papa printr-o artă malefică; s-a deghizat în bărbat, ea fiind femeie”.

„Tractatus de diversis materiis predicabilibus” de Stephan de Bourbon amintește de o „papesă” fără nume, care ar fi purtat inelul pontifical spre sfârşitul veacului al XI-lea. Lipsa unei identități se datorează faptului că i se spunea și Ioan Anglicus, Jutta, Jutte, Gilberta, Agnes sau Glancia. Giovanni Boccaccio amintește, în lucrarea dedicată celor mai faimoase 100 de femei, de „Papa Ioana”, pe locul 51.

Istoricul Cesare Baronius are însă o altă opinie: legenda Ioanei ar fi, de fapt, o satiră la adresa Papei Ioan al VIII-lea (872–882), considerat prea slab în relaţia cu patriarhul Constantinopolului de la acea vreme.

De menționat că în Bazilica Sf. Petru, printre sculpturile realizate de Bernini, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti ai secolului al XVII-lea, apar şi câteva imagini ale unei femei purtând însemne papale.

Legenda femeii-papă

Pe de o parte, legenda spune că Ioana căpătase din copilărie solide cunoştinţe religioase, de la tatăl ei, Williglad, care era cleric şi care a învăţat-o inclusiv predici în latină, greacă şi engleză. După moartea acestuia, la vârsta de 14 ani, copila s-a mutat la o mănăstire de maici din Mosbach.

Potrivit unei alte versiuni, Ioana s-a născut în anul 814, în casa unui preot brutal de țară. Ioana a învățat să citească de la fratele ei Matthias, care a murit chinuit de frigurile galbene. Tatăl, îndurerat de moartea fiului, a pus întrebarea retorică: „De ce, Doamne, ai luat de la mine pe cel bun, și mi-ai lăsat mie copilul satanei?", referindu-se la Ioana, care a rămas în viață. După aceea, Ioana a fost inițiată de învățatul grec Aeskulapius în filozofie, de la care a învățat și limba greacă și latină, fapt necunoscut de tatăl său. Preotul află de isprava fiicei, iar ca pedeapsă o obligă pe Ioana să radă literele de pe pergamentul cărții, cu cuțitul. Deoarece Ioana a refuzat să îndeplinească porunca tatălui, a fost bătută. Tatăl său a încercat să o mărite, dar ajutată de mama ei și de un episcop, Ioana scapă de tirania tatălui, fugind într-o mănăstire din Fulda, lucru care era interzis fetelor. La mănăstire, Ioana a mai putut studia cărţi din biblioteca lăcaşului, până într-o zi, când a fost pusă să copieze, alături de un călugăr venit de la mănăstirea din Fulga, „Epistolele Sf. Pavel”, cu litere de aur. Lucrând împreună, Ioana şi Fromentin s-au îndrăgostit unul de celălalt, hotărând pe ascuns să plece amândoi la mănăstirea de călugări benedictini, de unde venise el. Travestită în băiat, tânăra şi-a luat numele de „fratele Ioan” şi a putut să locuiască ani buni în aceeaşi chilie cu Fromentin. În perioada epidemiei de ciumă din Fulda, Ioana a pornit ca pelerin la Roma, unde a ajuns un medic apreciat al Papei Leon al IV-lea, care, impresionat de învăţătura „fratelui Ioan”, l-a numit secretar.

În septembrie 855, Papa Leon al IV-lea moare, iar locul său a fost luat de „secretarul Ioan”, devenit Papa Ioan Anglicus al VIII-lea. Din idila cu Fromentin, Ioana a rămas însărcinată. Legenda spune că în aprilie 858, în timpul unei procesiuni pe străzile Romei, Papa Ioana, acuzând puternice dureri de burtă, a căzut de pe asin şi, sub ochii înmărmuriţi ai credincioşilor, a dat naştere unui copil.

În „Annuario pontificio”, lista papilor de la instituirea Bisericii Catolice și până în prezent, notează că în perioada 855-858, papa a fost un anume Benedict al III-lea. În schimb, nu a existat niciodată un papă Ioan al XX-lea înscris în actele oficiale. Biserica Catolică a spus că eroare de numerotare este rezultatul unei confuzii în sistemul de numărare în secolul XI. Însă  „Annuario pontificio” se redacta în fiecare an și există dovezi că Biserica Catolică a operat diverse modificări de-a lungul timpului despre deținătorul scaunului papal.

Biserica Catolică a refuzat dintotdeauna ipoteza unei femei-papă, considerând-o drept o amenințare la canoanele de pontificare.

 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.23
YesMy