'Fake news', principalul instrument al războiului informaţional. Dezbatere USR

Sebastian Florea / 22 iun 2018 / 19:01 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Ioana Avădani, consideră că toate informaţiile la care oamenii sunt supuşi, inclusiv cele de tip 'fake news', ne determină opţiunile electorale şi decizia de a ne prezenta sau nu la vot.

Ioana Avădani a precizat că în locul termenului de 'fake-news' îl preferă pe cel de dezinformare şi a menţionat că potrivit unui studiu Reuters Institute, în colaborare cu Universitatea Oxford, în categoria 'fake news' respondenţii au inclus ştirile neadevărate din punct de vedere factual, ştirile care nu convin, satira, publicitatea şi discursurile politice sau poziţiile părţii adverse.

"Toate informaţiile la care suntem supuşi, inclusiv cele de tip 'fake news', ne determină opţiunile electorale şi decizia de a ne prezenta sau nu la vot. Dacă suntem suficient de puternici în convingerile noastre, paradoxul dezinformărilor este că ne vor întări propriile opinii. Niciodată un 'fake news' nu ne va convinge de contrariul a ceea ce credem. Dar de regulă, rolul ştirilor contrafăcute într-o bătălie electorală este acela de a mobiliza electoratul deja convins, de a-i creşte energia şi de a atrage în sfera celor convinşi, de o parte sau de alta, pe cei nehotărâţi. Indecişii nu sunt neapărat vulnerabili, sunt prada cea mai dorită de toate părţile. Indecişii au încă spaţiu liber de opinie, cu opinia ta înseamnă că l-ai atras de partea ta", a afirmat, vineri, Avădani la dezbaterea organizată de USR "Fake news: pot decide alegerile din România?".

Cel care dezinformează nu poate fi sancţionat prin lege

Ea este de părere că cel care dezinformează nu poate fi sancţionat prin lege, arătând că încercările altor ţări de a o face nu au dat rezultate.

"Tendinţa este să considerăm dezinformare acea activitate care pune în circulaţie informaţii neadevărate, în scopul de a determina pe cineva să facă ceva, sau de crea o simpatie, un sprijin pentru o anumită idee sau politică. Accentul cade pe informaţiile neadevărate, pentru că dacă faci lucrul acesta cu informaţii adevărate, lucrurile sunt foarte legitime. De la propaganda politică până la publicitatea electorală şi publicitatea comercială suntem supuşi în fiecare moment al vieţii noastre la acest gen de mesaj: 'Fă lucrul acesta, că o să-ţi fie bine'. În subsidiar, o să-mi fie bine şi mie, cel care îţi vând sau ofer serviciul respectiv. Dacă ne referim la caracterul de adevărat sau fals, aici intrăm într-o altă capcană.(...) Nu poţi să stabileşti adevărul unor spuse decât după ce acestea au circulat în spaţiul public. Orice intervenţie de a stabili adevărul înainte de a se produce răul este neavenită şi este echivalentă cu un act de cenzură. Orice cale de abordare legală am încerca, nu putem spune de ce este incriminabilă dezinformarea", a adăugat Avădani.

Dezinformările pot influenţa opţiunile electorale

Pe de altă parte, şi senatorul USR Silvia Dinică apreciază că dezinformările pot influenţa opţiunile electorale şi deciziile la nivel personal.

"Platformele online îşi construiesc conţinutul bazându-se pe neîncredere şi frică, pe faptul că deşi suntem conectaţi într-o reţea, suntem depărtaţi. (...) Fenomenul este cu atât mai periculos, cu cât persoanele expuse la ştiri false răspândesc informaţiile în rândul familiei, prietenilor sau cunoscuţilor (...). Indecişii pot decide rezultatul alegerilor, dacă îi convingem să vină la vot. Trebuie să le confirmăm mesajul că nu suntem la fel. Aşa cum suntem unici ca indivizi, partidele politice nu sunt toate la fel", a spus senatorul Silvia Dinică, gazdă a dezbaterii.

Principalul instrument al războiului informaţional

La rândul său, directorul de comunicare al think-tank-ului EU Disinfolab, Martin Mycielski, a punctat că "dezinformarea este principalul instrument al războiului informaţional, care a divizat deja societăţi întregi, din Statele Unite până în Marea Britanie".

"Nu putem permite ca dezinformarea să erodeze Uniunea Europeană", a subliniat Martin Mycielski.

Vezi şi: Wess Mitchell, în România. Motivul real al vizitei și strategia SUA în zonă

 



STIRE RECOMANDATA

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25