Dintre cele 43 de misiuni trimise pe sau în jurul planetei Marte, 25 au eşuat, echipamente ruseşti, americane şi europene zac pe suprafaţa sa, iar sateliţii şi-au ratat orbita. Un singur rover marţian, Curiosity, este activ astăzi, relatează vineri AFP.
Luni, modulul spaţial InSight al Agenţiei spaţiale americane NASA urmează să asolizeze în regiunea de şes Elysium unde şeful misiunii speră să găsească o mare parcare de supermarket', foarte plată, fără pietre care ar putea deteriora vehiculul. Evenimentul nu va putea fi transmis în direct prin streaming video. Imaginile din timpul operaţiunilor vor fi retransmise de la centrul de control al NASA, Laboratorul de Propulsie Jet din Pasadena, situat în apropiere de oraşul american Los Angeles.
Informaţiile vor ajunge de pe Marte pe Pământ în opt minute şi şapte secunde. Timpul afişat corespunde momentului în care semnalele vor fi recepţionate pe Terra. Întreaga secvenţă va fi automatizată, iar în cele opt minute de întârziere inginerii NASA de la sol nu vor putea decât să aştepte.
Etapele aterizării
InSight va intra în atmosfera marţiană la aproximativ 125 kilometri altitudine, la ora 19:47 GMT. La acel moment, viteza sa va fi de aproximativ 20.000 km/h. Căldura generată de frecarea cu atmosfera va ridica temperatura rapid la 1.500 de grade Celsius. Modulul nu ar supravieţui acestui furnal dacă nu ar fi dotat cu un scut termic. Acesta a fost întărit pentru situaţia în care ar avea loc una dintre furtunile frecvente de praf de pe Marte, fricţiunea cu nisipul putând intensifica temperatura.
După patru minute va avea loc deschiderea automată a paraşutei, care va încetini coborârea. La scurt timp, scutul termic va fi abandonat, iar trenul de aterizare îşi va desfăşura cele trei picioare. Procedura va fi urmată de detaşarea paraşutei. InSight îşi va acţiona apoi cele douăsprezece motoare, ceea ce va încetini coborârea pe suprafaţa marţiană până la aproximativ 8 km/h. La 11:54 GMT, la aproximativ şase minute şi jumătate după intrarea în atmosferă, InSight ar trebui să 'amartizeze'. 'Luni seară vom trăi 'şapte minute de teroare, a declarat pentru AFP directorul CNES, Jean-Yves Le Gall.
Nori de praf
Vom afla probabil aproape în timp real ce se întâmplă cu InSight, graţie a doi microsateliţi numiţi MarCO, care au parcurs drumul spre Marte împreună cu sonda şi au zburat în formaţia în urma acesteia. Ei vor servi drept releu de comunicaţii - InSight le va trimite semnale şi le vor retransmite înapoi pe Pământ. În cazul în care acest proces nu reuşeşte, NASA ar trebui să primească un 'bip' de la InSight, la ora 20:01 GMT, transmis direct pe Pământ. Acest semnal va însemna că sonda a supravieţuit şi funcţionează. Prima imagine transmisă va fi probabil neclară din cauza norului de praf creat de impactul cu suprafaţa marţiană. Aceasta ar putea veni trei minute mai târziu, sau a doua zi, notează AFP.
Odată instalată, sonda InSight îşi va desfăşura, într-un ritm foarte lent, panourile solare de mari dimensiuni, pliate în timpul călătoriei. Informaţiile vor fi transmise de sondă cinci ore şi jumătate mai târziu deoarece va trebui să aştepte până când unul dintre cei trei sateliţi aflaţi pe orbita marţiană va trece prin dreptul său. Aceşti trei sateliţi vor fi releul de comunicare al InSight pe timpul funcţionării sale. În ceea ce priveşte instrumentele aflate la bord, seismometrul francez SEIS şi termometrul german HP3 vor fi amplasate cu ajutorul unui braţ robotic pe parcursul a cel puţin 'două sau trei luni', potrivit afirmaţiilor responsabilului ştiinţific al misiunii, Bruce Banerdt. 'Vom fi foarte, foarte atenţi la locul în care vom depune instrumentele', a declarat el.
Va fi pentru prima dată după 2012 când un dispozitiv construit de oameni va încerca să coboare pe Marte, după roverul Curiosity construit de NASA, singurul robot rămas în activitate pe scoarţa acestei planete.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
