Gazele de șist, la finalul clasamentului industriilor poluante. Specialiștii explică de ce

Industria exploatării gazelor de șist și metanul, invocat împotriva exploatării, nu se situează în topul industriilor poluante, care afectează cel mai des sănătătatea oamenilor. Cu toate acestea, împarte România în două tabere: una care susține exploatarea și una care este împotrivă.

Raportul la nivel mondial, realizat de Institutul Blacksmith și de Green Cross Elveția, poziționează pe primele locuri, din punctul de vedere al industriilor poluante, reciclarea bateriilor plumb-acid, topirea plumbului, exploatarea și procesarea minereului, operațiuni de tăbăcărie, industria chimică, industria vopselurilor. Același studiu arată că materialele toxice, care provoacă cele mai multe boli sunt: plumb, crom, mercur, cadmiu, azbest.

Antoaneta Szegedy, doctor cercetare la Institutul de cercetare GeoEcoMar,  atrage atenția asupra unei atitudini ostile. Ea subliniază că "În România, lumea vorbește fără să știe despre ce vorbește, chiar și specialiștii geologi, pentru că nu se documentează. Din moment ce în Statele Unite au ajuns să fie independenți, să nu mai importe gaze, mi se pare un lucru foarte bun. Noi suntem în faza exploarării pentru a stabili de unde s-ar putea extrage așa ceva".

Gazele de șist sunt gaze naturale stocate adânc în subteran  în roci sedimentare cu granulație fină, iar extragerea lor se face prin pomparea de apă, nisip și  produse chimice în roci. Cele mai multe controverse în jurul gazelor de șist sunt generate de posibilitatea ca exploatarea acestora să ducă la contaminarea apei potabile cu metan.

Poluarea apei, argumentul contra gazelor de șist, demontat de specialiști

Studiile recente realizate de Universitatea din Texas și un raport al Comitetului de Selectare din Marea Britanie au arătat că exploatarea gazelor de șist nu au avut o influență mai mare asupra apei potabile decât exploatările clasice de petrol și gaze naturale. Antoaneta Szegedy spune hotărât: "Nici gând!". Ea are o întrebare pentru cei contra exploatării gazelor de șist: "Dar cât poluează insecticidele și pesticidele, folosite în agricultură, la asta nu ne gândim? Cred că mai mult decât extracția de gaze de șist, care încă nu se produce".

Riscurile țin de practicile de foraj, atrag atenția specialiștii. Acest lucru este susținut și de profesorul de la Facultatea de Geografie și Geologie, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Mihai Saramet, care atrage atenția că  "Depinde ce specialist forează, pentru că aceste poluări de ape se pot întâmpla în cazul în care lucrările nu se desfășoară în bune condiții, numai atunci  se pot contamina apele de suprafață".

Singurele două posibilități, care ar duce la poluare, au la bază pseudo profesioniști

Mihai Saramet a explicat că "Gazele de șist se găsesc în general la adâncimi de 3000- 3500. Ca să ajungă la suprafața au de străbătut roci de diferite porozități, prin care, în niciun caz, nu poate ajunge un gaz de șist, decât în vreo situație în care pe acolo ar exista o falie naturală, mare. Numai de lucrul ăsta se feresc specialiștii, să nu facă o asemenea greșeală. O altă posibilitatea ar fi când se face construcția sondei, să se infiltreze dacă spațiul nu a fost bine cimentat. Acum se fac niște cimentări sub presiune și se fac niște verificări foarte riguroase tocmai pentru ca aceste gaze să nu aibă posibilitatea să se infiltreze prin spatele coloanei de tubaj. Astfel, posibilitatea de poluare este foarte mică. Depinde cine lucrează. Dacă lucrează un pseudo-specialist, pot apărea probleme. Dacă lucrează, de exemplu, cum lucrează firma Chevron, cu unii dintre cei mai buni specialiști , nu pot exista astfel de probleme".

Schimbările de climă, un pretext

O altă problemă invocată este schimbarea climatică, însă arderea gazelor naturale produce mai puține emisii de dioxid de carbon decât industria petrolului și cărbunelui. Exploatarea gazelor de șist este văzută ca o salvare: vor fi reduse emisiile de dioxid de carbon. Astfel, este o veste bună pentru climă, deoarece ar putea limita consumul de cărbune, în timp ce  energia regenerabilă și nucleară ar susține contrariul.

Cine are interesul pentru a nu fi exploatate gazele de șist

Profesorul Mihai Saramet este de părere că "E ca un tren care trece prin gară. Noi alegem dacă îl lăsăm să plece. Deocamdată vine firma, care încearcă să găsească gaze de șist pe cheltuiala lor. Important e să știm dacă avem sau nu avem aceste gaze de șist. Dacă le avem, foarte bine, le putem exploata peste un an, peste zece, peste cincisprezece. Dar să știm că le avem. Dar, la noi, s-a plecat tocmai invers, de la chestia că o să avem Cernobîl și atunci s-a dezvoltat politica anti-gaze de șist, care nu face bine nici locuitorilor din zonele respective, nici nouă, în general. Cam asta e părerea mea. A fost o chestie politică cel mai precis".

Antoaneta Szegedy susține necesitatea unei informării la nivelul populației. Ea subliniază: "S-a aflat că se caută pe undeva gaze de șist și a fost ambalată informația în diferite feluri. Părerea mea este că, în mod nejustificat, a fost alimentată această părere de niște organisme interesate. Nu îmi dau seama, am auzit și eu asta, dar este foarte posibil. Din experiența mea cu persoanele care se opun, există o lipsă totală de cunoaștere, iar exemplele contra date de ei nu sunt reprezentative, sunt alese".

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy