Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail redactia@dcnews.ro și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Exclusiv - Alina Gorghiu: Parlamentul a greșit când a adoptat legea care dă puteri sporite procurorilor. Ar trebui abrogată

Alina Gorghiu
Alina Gorghiu

Alina Gorghiu, membru în Comisia juridică de disciplină și imunități a Camerei Deputatilor, a vorbit într-un interviu acordat DC News despre 

Art. 29 din Legea nr. 255/2013 prevede modificarea Legii nr. 51/1991. Pe lângă modificarea numelui din "Legea nr. 51/91 privind siguranţa naţională a României" în “Legea privind securitatea naţională a României”, se adaugă zece noi articole, 12^1 - 12^10. Articolul 12^2 prevede că procurorii:

- vor putea intra oricând în casele suspecţilor, chiar şi prin efracţie. Îi vor putea filma, iar toate informaţiile vor reprezenta probe la dosar;

- vor putea intercepta şi înregistra orice mijloc de comunicare, sub orice formă, fie el electronic, telegramă poştală etc. Iar suspectul va putea fi localizat prin satelit;

-  vor putea ridica şi repune la loc un obiect sau document. Vor putea extrage informaţii de pe acesta, precum şi înregistra, copia sau obţine extrase prin orice procedee;

- vor putea instala obiecte, întreţine şi ridica aceste obiecte din locurile în care au fost depuse. Vor putea supraveghea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private.

Regres în materia drepturilor omului

De ce li se oferă asemenea drepturi procurorilor DNA? Care este scopul?

A.G.: "Potrivit Legii 51/1991, astfel cum aceasta a fost modificată, desfăşurarea activităţilor la care faceţi referire se autorizează de unul dintre judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se referă doar la infracţiunile expres prevăzute în art. 3 din Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Îmi este greu să înţeleg care a fost motivaţia care a stat la baza adoptării acestor modificări ale Legii 51/1991, în condiţiile în care aceste amendamente au fost propuse prin raportul adoptat de Comisia juridică de la Senat, raport care nu conţine motivele care au stat la baza acestor propuneri formulate de comisie. Legea 255/2013 a fost adoptată cu aceste amendamente de Senat. La momentul discutării acestei legi în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor mă aflam într-o deplasare cu delegaţia APCE la Strasbourg şi trebuie să vă mărturisesc faptul că nu ştiu dacă au fost şi care au fost discuţiile din Comisia Juridică pe această temă. Cert e că aceste modificări au trecut de Parlament şi reprezintă, din punctul meu, un regres în materia drepturilor omului".

Nu credeţi că sunt exagerate?

A.G.: "Din punctul meu de vedere adoptarea acestor modificări nu era necesară, în condiţiile în care noul Cod de procedură penală cuprinde dispoziţii moderne, capabile să combată în mod eficient toate tipurile de infracţiuni, inclusiv cele referitoare la securitatea naţională. Cred că adoptarea acestor amendamente a fost o greşeală, iar Parlamentul are obligaţia să repare această greşeală".

Nu există riscul ca procurorii să abuzeze de aceste drepturi? 

A.G.: "Observăm în ultimii ani o creştere a numărului rechizitoriilor bazate pe stenograme, stenograme care adesea cuprind elemente ce nu au legătură cu infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului şi care au ca scop denigrarea, distrugerea reputaţiei inculpatului.

De asemenea, multe dintre rechizitorii se bazează pe interpretarea după bunul plac a acestor stenograme de către procurori, în vederea obţinerii unei condamnări. Este inadmisibil ca un procuror să îşi bazeze întreg rechizitoriul pe probe indirecte, pe stenograme interpretate în aşa mod încât să se forţeze obţinerea unei condamnări.

În concluzie, ţinând cont de practica judiciară din ultimii ani, riscul săvârşirii unor abuzuri de către procurori nu poate fi ignorat".

Aceste prevederi nu încalcă dreptul la viaţă privată? Nu există posibilitatea ca statul român să fie reclamat la CEDO şi obligat să plătească despăgubiri? 

A.G.: "Atât art. 8 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi art. 26 din Constituţie, protejează dreptul la respectarea vieții private și de familie. Art. 8 paragraful 2 din Convenţie şi art. 53 din Constituţie permit restrângerea drepturilor şi libertăţilor unei persoane, dacă acest aceste restrângeri sunt prevăzute de lege şi sunt necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

De altfel, o serie de astfel de restrângeri regăsim şi în Codul de procedură în vigoare şi în noul Cod de procedură penală. Deci reglementările nou introduse nu încalcă în sine Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dacă măsurile sunt necesare şi proporţionale.

Practica judiciară s-ar putea însă să genereze unele probleme din acest punct de vedere. Necesitatea şi proporţionalitatea restrângerilor sunt apreciate de la caz la caz de judecător, la momentul soluţionării cererii procurorului de acordare a unui mandat pentru realizarea anumitor activităţi operative (interceptări, ridicarea silită a unor obiecte, percheziţii etc). Din acest punct de vedere, dacă analizăm uşurinţa cu care judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au acordat în ultimii ani mandate de interceptare sau de percheziţie, riscul săvârşirii unor abuzuri nu poate fi neglijat.

În ultimii ani, România a fost condamnată de mai multe ori la CEDO pentru caracterul ilegal al interceptărilor telefonice şi al percheziţiilor domiciliare, precum şi pentru furnizarea de către procurori, către presă, a unor informaţii care privesc viaţa intimă a unei persoane (aş aminti în acest sens cauzele Bucur şi Toma contra România, Căşuneanu contra România şi scandalul legat de percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa judecătorului CEDO Corneliu Bârsan). În contextul actualei jurisprudenţe a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi tentaţia procurorilor de a întocmi rechizitorii bazate doar pe stenograme, există posibilitatea ca numărul condamnărilor la CEDO să crească. Acesta este motivul pentru care, din punctul meu de vedere, completările aduse Legii 51/1991 prin Legea 255/2013 trebuie abrogate".

Vezi și: Gest sinucigaș: USL a dat mână liberă DNA la interceptări

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.23
YesMy