EXCLUSIV  De ce sunt românii violenți cu animalele. Răspunsul comisarului Dorin Dumitran te va uimi / video

Comisarul șef dr. psiholog Dorin Dumitran a criticat perspectivele excepționalismului românesc, subliniind tendința de a ne vedea ca fiind primii și cei mai importanți în istoria Europei. El a criticat această încremenire culturală, observabilă în folclor și în modul în care animalele sunt percepute.

„Noi încă suntem tributari și avem o mare problemă de încremenire în proiectul pe care ni l-am fixat, la nivel național, în cap, și mă refer aici la perspectiva antropologică, culturală și sociologică care subliniază, într-un mod foarte elocvent și sub umbrela excepționalismului românesc, și sub umbrela insularilor proto­cronisți: primii ajunși în Europa, noi am trasat brazda lui Novac, datorită nouă există toate limbile Pământului, cel puțin până la Atlantic, imperiul Pelasg a fost populat de noi și noi suntem cei mai minunați din toată Europa.

Numai că, dacă săpăm adânc în etnografia și în folclorul românesc, dacă săpăm adânc în istoria ideilor și credințelor religioase, nu mă refer neapărat la Eliade, ci la modul în care comunitățile umane de pe teritoriul mirific românesc au înțeles animalele, ne vom lămuri pe deplin cam ce înseamnă câinele negru, ce înseamnă câinele roșcat, cum s-au antropomorfizat aceste animale și cum s-au transferat calitățile lor, în special negative, asupra persoanelor.", a spus comisarul șef dr. psiholog Dorin Dumitran.

„Capra cu trei iezi – o poveste eminamente sadică și care alimentează sentimentul de răzbunare"

Comisarul a subliniat influența folclorului și a culturii colectiviste pastorale asupra percepțiilor sociale, evidențiind povestea Capra cu trei iezi ca exemplu al promovării răzbunării prin principiul talionului. El a explicat cum societățile colectiviste tind să devină violente și să atribuie vina unor țapi ispășitori, fenomen reflectat în folclorul românesc. De asemenea, a discutat legătura dintre animale și stereotipuri negative proiectate asupra oamenilor, precum teama de câinele negru sau roșu și prejudecățile față de anumite trăsături fizice umane.

„Știm foarte bine că, de exemplu, avem jocul caprei, avem Capra cu trei iezi – o poveste eminamente sadică și care alimentează sentimentul de răzbunare, adică principiul talionului: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. De asemenea, noi suntem societate de tip colectivist, pastorală, iar la nivel mondial, dacă studiezi aceste societăți, îți vei da seama că sunt cele mai violente societăți, sunt societățile care devin pe parcurs societăți monoteiste, care își găsesc un țap ispășitor în blana căruia să pui păcatele tale, să îi dai vânt afară din cetate și să moară în deșert (în tradiția ebraică găsim acest lucru).

De la această capră ajungem la capriciu, din perspectivă etimologică, iar femeia este capricioasă, iar de componenta sexuală nu mai pomenim, numai că această translație etimologică și denominativă merge de la animal către anumite persoane. Te ferești de câinele negru și de câinele roșu, la fel cum te vei feri de omul spân și de omul cu părul roșu și cu tenul alb, pentru că aceștia sunt aducători de rele.”, a spus comisarul șef dr. psiholog Dorin Dumitran.

„Violența de care îi acuzăm pe unii, îndreptată împotriva animalelor, este larg determinată cultural"

Comisarul-șef Dorin Dumitran a analizat modul în care folclorul și cultura influențează percepțiile asupra animalelor, precum pisica și câinele, acestea fiind asociate cu trăsături negative și stereotipuri. El a subliniat antropomorfizarea animalelor și zoomorfizarea oamenilor, reflectate în tradițiile românești și în lucrări etnografice. Acesta a evidențiat că violența față de animale are rădăcini culturale și religioase și a avertizat că tolerarea cruzimii față de animale în copilărie poate influența negativ dezvoltarea morală a unui adult.

„În ceea ce privește pisica, care este preeminentă câinelui, pe lângă om, și pisica primește aceleași caracteristici, din punct de vedere etnografic și folcloric. „A ridica coada sus” înseamnă a fi gata de sex și tot femeia este acuzată de acest lucru ca și cum ar întreține relații sexuale singură sau în mod imaginar. Modul în care s-a antropomorfizat animalul și s-a zoomorfizat omul este foarte interesant la nivelul colectivităților umane.

La nivelul României este suficient să deschidem o lucrare din 1898 - „Nașterea, înmormântarea și moartea la români” - ca să vedem rolul pisicii, al câinelui, al animalelor „spurcate”, pentru că așa au fost încurajate din direcția unei spiritualități deșănțate - o considerăm deșănțată acum - și care a mai primit și girul religios, prin rit și prin ritual, pentru că nu o să vedem în lăcașele de cult animale de companie. Drept urmare, violența de care îi acuzăm pe unii, îndreptată împotriva animalelor, este larg determinată cultural pentru că trăim în această baie culturală și nu putem face abstracție de ea. (...)

Factorul cultural este extraordinar de puternic pentru că el modelează creiere, modelează comportamente. Ți-a modificat creierul, ți-a modificat comportamentul, tu nu mai ești același om. Dacă ai trecut cu ușurință peste uciderea și torturarea unui animal, când erai copil, e un mare semn de întrebare dacă vei deveni un adult sănătos mai târziu.", a spus comisarul șef dr. psiholog Dorin Dumitran la emisiunea DC Anima de pe DC News și DC News TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News