EXCLUSIV  Cea mai tare metodă care îți arată cum ești mințit. Computer vs. judecător

balon
balon

Subiectul minciunii continuă să primească o atenție largă în psihologie, în special în intersecția dintre psihologie și lege. Știind cum să ajungem la adevăr, ne poate ajuta să decidem ce relații sunt cele care merită păstrate.

Cu toţii am dori să identificăm persoanele care ne mint, să putem citi gândurile celuilalt, dar cum putem face asta? Iată ce arată cercetările recente: conţinutul verbal este mai eficient în detectarea mincinosului decât comportamentul nonverbal.

Următoarea metodă s-a dovedit a fi eficientă:


Ar putea să ne arate dacă o persoană ne minte sau nu o conversaţie scurtă în care intervievatorul vorbește despre subiecte similare în aceeași porțiune a interviului, mai degrabă decât trecerea bruscă de la întrebări nespecifice la întrebările ţintă.

Intervievatorul trebuie să pună atât întrebările inofensive, cât şi pe cele serioase în acelaşi mod, să fie la fel de implicat cognitiv şi emoţional la toate întrebările pentru ca persoana investigată să nu realizeze care întrebări vizează minciuna, aceasta nu poate şti ce dovezi are intervievatorul împotriva ei. Nu puteți să puneţi întrebări inofensive și apoi să deveniți serioși când le puneţi pe cele care vă interesează, această metodă nu va funcţiona la fel de bine.

Prin urmare, persoana e pusă să răspundă la un set de întrebări inofensive, cu multe detalii care vor dezvălui dacă minte sau nu. Memoria de lucru (de scurtă durată) presupune reţinerea unui set de fapte, în timp ce le recuperezi pe altele. Astfel, mincinosul este forțat să păstreze o evidențiere a detaliilor care au fost dezvăluite și este mai probabil să facă o greșeală.

Deci, dacă vreţi să ştiţi cine spune adevărul, cel mai bine este să puneţi întrebări deschise în care obțineți informații specifice. Puteţi începe cu întrebări informale care nu au legătură cu evenimentul de interes, dar apoi intraţi în acele detalii specifice uşor, uşor.

Mincinoşii oferă adesea mai puține detalii despre timp, locație și lucrurile pe care le-au auzit. 

O altă modalitate de a face situaţia mincinosului mai dificilă este să creşteţi sarcina cognitivă, de exemplu, cerându-i să-și povestească întâmplările în ordine inversă. Persoanele care spun adevărul se pot baza pe amintirile lor pentru a-și spune povestea în ordine inversă, adesea adăugând mai multe detalii, dar mincinoșii tind să se încurce. Cercetările arată că, de asemenea, mincinoșii oferă adesea mai puține detalii despre timp, locație și lucrurile pe care le-au auzit. Detaliile sunt mai dificil de ţinut minte, aşa că aceştia încearcă să le evite.

De asemenea, încurajarea lor să spună mai mult în timpul interviului ajută la identificarea minciunilor. Persoanele care spun adevărul nu spun imediat tot ce au nevoie să spună, astfel încât atunci când intervievatorul le încurajează să spună mai multe, ele oferă informații suplimentare. Mincinoşii au de obicei o poveste pregătită. S-ar putea să nu aibă imaginația să ofere mai multe informaţii sau ar putea să fie reticenţi să spună mai multe pentru că se tem că vor fi prinși.

Rolul ochilor în detectarea minciunii. Există o teorie populară care arată că mincinoșii se uită în sus și spre dreapta, dar s-a descoperit că nu există nicio corelație între minciună și direcția în care vă îndreptați ochii.

Cercetătorii au creat un model care urmărește indicatorii lingvistici care ar putea indica o minciună, de exemplu, dacă nu  folosiți pronume personale precum "eu" sau "tu", ar putea însemna că încercaţi să vă distanţaţi de ceea ce spuneţi.

Limbajul de autodepreciere şi cel linguşitor ar putea fi alţi indicatori ai minciunii.

Mincinoşii fac mai mult decât să spună poveştile lor: trebuie să facă o impresie convingătoare.

Problemele cu memoria şi corecţiile sunt alţi indicatori: mincinoşii vor spune că nu îşi mai amintesc, că nu au luat în considerare atâtea detalii şi că au o memorie slabă. De asemenea, vor face corecţii pentru a părea credibili, precum: “Hmm, să-mi amintesc, il chema Ion, sau nu, Ionuţ, nu mai ştiu. Sau Ionel?”

Mincinoşii vorbesc lent şi au pauze de tăcere în timpul conversaţiei deoarece încearcă să pară calmi şi se gândesc mult înainte de a spune ceva.

Detaliile vagi şi sărace sunt alţi indicatori: mincinoşii nu pot să creeze un scenariu cu multe detalii pentru că presupune un efort imens şi posibilitatea de a le uita.

Încercarea exagerată de a oferi o dovadă plauzibilă a evenimentelor poate fi un alt indicator al minciunii.

Cercetătorii încearcă să utilizeze metode imagistice pentru a distinge adevărul de minciuni.

E important de precizat că am încercat să folosim tehnologia pentru a identifica minciunile și am greșit. Tehnicile, precum testul poligraf, sunt acum discreditate și văzute ca pseudoştiinţă, dar acest lucru nu a condus la încetarea utilizării lor.

Vizionând videoclipuri ale instanțelor judecătorești, un computer a învățat să prezică dacă cineva spune adevărul sau o minciună


Un algoritm de învățare a mașinilor, instruit pe fețele inculpaților din înregistrări ale proceselor reale, a identificat corect persoanele care spuneau adevărul aproximativ 75% din timp. Oamenii au reușit doar 59,5%. Cei mai buni interogatori pot ajunge la 65%.

Poate că în viitorul îndepărtat vom fi testaţi de computere, înainte de a fi condamnați de judecători și jurii.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy