Din fericire, aceste tipuri de incidente sunt rare și mult mai puțin frecvente decât leziune cauzate de alte tipuri de transport, scrie Science Alert.
Deci, de ce credem uneori că riscul de a ne răni în timpul călătoriei cu avionul este mai mare decât este în realitate?
Cât de frecvente sunt leziunile cauzate de turbulențe?
Turbulența este cauzată de mișcarea neregulată a aerului, ceea ce duce la șocurile bruște laterale și verticale ale pasagerilor și echipajului.
În cazul zborului Singapore Airlines, se consideră că acest tip de turbulență este un exemplu sever de „turbulență în aer limpede”, care poate apărea fără un avertisment prealabil. Există mai multe alte tipuri.
Aproximativ 25 de leziuni cauzate de turbulențe în timpul zborului sunt raportate Biroului Australian pentru Siguranța Transporturilor în fiecare an, deși se crede că multe altele nu sunt raportate. Unele dintre aceste răni raportate sunt grave, inclusiv oase rupte și răni la cap. Cele mai frecvente leziuni sunt suferite de pasager atunci când sunt aruncați în sus de pe scaunul din avion.
Alte leziuni cauzate de turbulențe sunt cauzate de contactul cu laptopuri sau alte obiecte nesecurizate.
Într-un exemplu de turbulență în aer limpede, echipajul de cabină, pasagerii și cărucioarele de masă au lovit tavanul aeronavei după care s-au prăbușit înapoi pe podea.
Leziunile grave au inclus fracturi osoase, lacerații, încordări ale gâtului și spatelui, un umăr luxat și dinți sparți. Aproape toți cei răniți grav nu aveau centurile de siguranță puse.
De ce credem că zborul este mai riscant decât este?
Când auzim despre acest recent incident al Singapore Airlines, este absolut firesc să avem o reacție emoțională puternică. Dar răspunsul nostru emoțional ne modifică percepția asupra riscului și ne face să credem că aceste incidente rare sunt mai frecvente decât sunt în realitate.
Există un corp vast de literatură care abordează numeroși factori care influențează modul în care indivizii percep riscul și prejudecățile cognitive la care suntem supuși cu toții și care ne induc în eroare.
Economistul Daniel Kahneman spune modul în care răspundem la riscuri nu este rațional, ci condus de emoție. Kahneman subliniază, de asemenea, faptul că al nostru creier nu este conectat pentru a înțelege riscurile extrem de mici.
Cu cât un eveniment este mai neobișnuit și acesta a fost un eveniment foarte neobișnuit, spune Kahneman, cu cât are mai mult impact asupra psihicului nostru și cu atât avem mai multe șanse să supraestimăm riscul.
Desigur, cu cât evenimentul este mai neobișnuit, cu atât este mai probabil ca acesta să apară în mass-media, care amplifică acest efect.
În mod similar, cu cât este mai ușor să ne imaginăm un eveniment, cu atât ne afectează mai mult percepția și cu atât avem mai multe șanse să răspundem la un eveniment ca și cum ar fi mult mai probabil să se producă.
Cum putem înțelege riscul?
O modalitate de a înțelege activitățile cu riscuri mici, greu de înțeles este prin compararea riscurilor acestora cu riscurile unor activități mai familiare. Datele arată foarte clar că este mult mai riscant să conduci o mașină sau să mergi cu motocicleta decât să călătorești cu avionul.
În timp ce evenimente precum incidentul Singapore Airlines sunt devastatoare și stârnesc multe emoții, este important să recunoaștem modul în care emoțiile noastre ne pot induce în eroare să supraestimăm riscul ca acest lucru să se întâmple din nou.
În afară de stresul și anxietatea pe care acest lucru le provoacă, supraestimarea riscurilor anumitor activități ne poate determina să luăm decizii proaste care ne expun de fapt la un risc mai mare de a suferi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
