Președintele rus Vladimir Putin a decis să escaladeze războiul din Ucraina, după săptămâni de analiză și discuții în interiorul Kremlinului, potrivit unor surse citate de The Economist.
Putin a escaladat războiul din Ucraina după mai multe săptămâni de analiză, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de The Economist. Liderul de la Moscova se teme că oprirea războiului fără obținerea unei victorii clare i-ar putea pune în pericol puterea și chiar viața.
Pe 29 august, la o întâlnire cu studenți și cadre universitare din Moscova, Putin a spus că „orcile se hrănesc cu urșii polari” și a folosit această imagine pentru a explica „lanțul trofic” și lumea în care trăim. Afirmația este însă fantezistă, susține publicația britanică: nu există cazuri cunoscute în care o orcă să fi mâncat un urs polar. Pentru sursa citată, episodul este relevant pentru modul în care Putin pare să privească lumea: ca pe un spațiu în care cei puternici îi domină pe cei slabi.
Îngrijorarea Occidentului este că această logică ar putea împinge Kremlinul spre o nouă escaladare. Armata rusă se află de ani într-un impas, cu pierderi uriașe de oameni, iar războiul s-a transformat într-o confruntare de drone și rachete. Rusia continuă să provoace distrugeri masive în Ucraina, dar începe să suporte tot mai vizibil și ea efectele războiului.
Semnale de alarmă pentru Occident
În ultimele săptămâni au apărut mai multe semnale de alarmă, se arată în analiza The Economist. Pe 25 august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers în mod neașteptat la Moscova. Nu este clar dacă a încercat să-l avertizeze pe Putin să nu atace țări NATO sau dacă a venit pentru a-i prezenta o evaluare sumbră a situației Rusiei și pentru a-l convinge să negocieze.
La scurt timp după aceea, Finlanda a cerut ajutorul Suediei pentru monitorizarea frontierei cu Rusia. Germania se pregătește să acuze public Rusia pentru atacul cu drone asupra aeroportului din Leipzig din 4 august și este posibil să impună noi sancțiuni. România a anunțat pe 20 august că a distrus o dronă navală rusească ce a vizat o platformă de foraj (Neptun Deep) din apele sale, iar Slovacia a dejucat un atac incendiar asupra unei fabrici de drone.
În același timp, atacurile ucrainene cu drone asupra teritoriului rus au devenit tot mai eficiente. Sunt vizate rafinării de petrol, centre logistice și chiar depozite ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia.
Putin a reacționat public la aceste atacuri. Pe 22 august, el a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a promis represalii împotriva „celor mai sensibile sectoare” ale economiei ucrainene. În aceeași zi, într-un discurs adresat partidului Rusia Unită, a respins orice idee privind încheierea războiului: „Operațiunea militară specială continuă. Vom merge numai înainte”.
Surse apropiate Kremlinului spun că, după săptămâni de discuții în această vară, Putin pare să fi ales escaladarea. Un vechi asociat al președintelui afirmă chiar că Putin ar fi interpretat vizita lui John Ratcliffe ca pe un semn de slăbiciune din partea SUA.
Acest lucru ar fi important, întrucât Putin ar fi avut o interpretare similară în 2021, când actualul director al CIA, Bill Burns, a mers la Moscova pentru a-l avertiza să nu invadeze Ucraina. Putin nu a dat înapoi, iar trei luni mai târziu a început invazia.
De ce se teme Putin în războiul din Ucraina
Dar motivul pentru care Putin continuă războiul este, potrivit The Economist, mai degrabă intern decât geopolitic. Principalul său obiectiv este păstrarea propriei puteri.
O eventuală înfrângere sau o încheiere a războiului fără rezultate importante ar putea fi extrem de periculoasă pentru el. Putin poate controla economia și dispune de un aparat represiv puternic, însă problema este percepția: dacă liderul care a început războiul ajunge să fie perceput drept un om care a eșuat, sistemul său ar putea începe să se clatine.
Unul dintre cele mai importante semnale este schimbarea atitudinii populației ruse. Sprijinul tacit pentru război începe să se erodeze. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și companiilor rusești, dar și restricțiile asupra internetului impuse de serviciile de securitate, au distrus imaginea unei vieți normale.
Potrivit Centrului Levada, 57% dintre ruși descriu situația din țară drept „tensionată”. Printre principalele motive menționate se află războiul, numărul victimelor, mobilizarea, atacurile cu drone și lipsa unei perspective clare pentru viitor. Încrederea în propaganda televizată scade, iar tinerii încep să publice pe rețelele sociale mesaje prin care cer încheierea războiului. Popularitatea lui Putin este, de asemenea, în scădere.
Nemulțumirea este și mai puternică în rândul elitelor. Un membru al acestora spune că principala problemă nu mai este neapărat economia sau lipsa succesului militar, ci timpul pierdut. Aproape cinci ani de război reprezintă, indiferent de rezultat, un eșec uriaș.
Un alt reprezentant al elitei ruse descrie situația printr-o expresie foarte puternică: „țarul este gol”. Totuși, nici problemele economice, nici cele politice nu sunt suficiente, deocamdată, pentru a-l înlătura pe Putin. Rusia are încă resurse economice și un aparat represiv capabil să susțină regimul.
Obiectivul lui Putin rămâne cucerirea integrală a Donbasului
Problema este că Putin pare să gândească în logica specifică regimului său: slăbiciunea nu trebuie niciodată arătată.
Rusia tolerează un nivel foarte ridicat de violență, dar nu tolerează ușor eșecul. De aceea, Putin ar putea considera că încheierea războiului fără atingerea măcar a obiectivului minim - cucerirea întregului Donbas - l-ar expune personal.
Potrivit unei surse din interior, Putin le-ar fi spus la un moment dat unor apropiați, referindu-se la consecințele unui eșec: „Mă vor spânzura”.
Rusia va continua ofensiva în Ucraina și acțiunile de provocare în Europa
În același timp, continuarea războiului în forma actuală nu este o soluție bună pentru Kremlin. Războiul consumă resurse economice și capital politic fără să producă o victorie decisivă. Un membru al elitei ruse spune că scenariile bazate pur și simplu pe continuarea din inerție sunt dezavantajoase pentru Kremlin - de aici apare tentația escaladării.
În afara Ucrainei, Rusia ar putea intensifica războiul hibrid și sabotajul împotriva aliaților Ucrainei. Ar putea fi vizate rutele de aprovizionare din Europa către Ucraina, iar serviciile occidentale se tem chiar că fabricile europene care produc echipamente pentru Ucraina ar putea deveni ținte.
Totuși, serviciile occidentale consideră că Putin nu își dorește o confruntare militară directă cu NATO.
În Ucraina, escaladarea ar însemna mai ales intensificarea unor acțiuni pe care Rusia deja le desfășoară. Pe 30 august, Ministerul rus al Apărării a anunțat că pregătește un atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ucraina se așteaptă deja la astfel de atacuri în această iarnă, în cadrul strategiei Rusiei de a-i distruge infrastructura și de a-i slăbi voința de a continua războiul.
Pe front, surse rusești afirmă că Putin este hotărât să trimită încă 300.000-400.000 de oameni în luptă. Nu ar avea nevoie să anunțe o nouă mobilizare oficială, deoarece ordinul inițial de mobilizare nu a fost niciodată suspendat.
Noii recruți ar putea fi aduși prin presiuni exercitate de guvernele regionale, astfel încât eventualele nemulțumiri să rămână localizate. Autoritățile testează deja un nou sistem de recrutare în regiunea Penza, la aproximativ 750 km sud-est de Moscova.
Putin ar putea, de asemenea, să intensifice represiunea împotriva celor considerați „dușmani interni”. Nu neapărat pentru că aceștia reprezintă o amenințare reală pentru puterea sa, ci pentru a demonstra că regimul este încă puternic și că orice semn de opoziție va fi pedepsit.