Parlamentul Suediei a votat pentru înăsprirea politicilor privind drepturile imigranților. Legea permite autorităților să retragă permisele de ședere pe baza unor criterii vagi de „comportament neadecvat” și care obligă majoritatea angajaților din sectorul public să raporteze persoanele suspectate că nu au acte legale de ședere, scrie The Guardian.
Noua legislație vine înaintea alegerilor parlamentare din septembrie și reflectă tensiunile politice dintre guvernul de centru-dreapta, care se bazează pe sprijinul formațiunii de extremă dreapta Democrații Suediei, și acest partid, care susține crearea uneia dintre cele mai restrictive politici din Europa față de non-europeni.
Legea se aplică și retroactiv
Parlamentarii au adoptat legea numită „bun comportament”, care se aplică atât rezidenților actuali, cât și celor viitori, inclusiv retroactiv pentru mulți dintre cei care trăiesc deja în Suedia.
Ministrul Migrației, Johan Forssell, a declarat că „oricine nu depune eforturi să facă lucrurile corect nu ar trebui să se poată baza pe dreptul de a rămâne”.
Legea nu definește clar ce comportamente sunt considerate inacceptabile, dar guvernul a menționat exemple precum datorii neplătite, neplata taxelor, infracțiuni sau legături cu organizații extremiste. Deciziile privind permisele vor fi luate de Agenția de Migrație din Suedia și pot fi contestate în instanță.
Critici privind noua legislație
Criticii, inclusiv Amnesty International, avertizează că măsura poate duce la pierderea sau refuzul permiselor pe baza unor comportamente care nu sunt ilegale pentru cetățenii suedezi și că aceasta afectează statul de drept.
De asemenea, a fost adoptată și așa-numita „lege a turnătoriei”, care obligă mulți angajați din sectorul public să raporteze persoanele despre care cred că nu au documente de rezidență.
Legea a trecut la limită (174 voturi pentru și 172 împotrivă). Criticii spun că va afecta sănătatea fizică și mentală a migranților și va crește riscul de discriminare pe criterii etnice.
Unele categorii au fost exceptate (profesori, medici, asistenți sociali), însă angajații din agențiile fiscale, de muncă și asigurări sociale vor trebui să raporteze suspiciuni către poliție.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că acest sistem ar putea determina migranții ilegali să evite serviciile medicale sau sociale, de teama raportării către autorități. Guvernul susține însă că măsurile sunt necesare pentru a facilita deportarea celor aflați ilegal în țară.
Criticii compară măsurile cu politicile de tip „mediu ostil” din alte țări europene și avertizează că acestea pot crea un climat de frică, suspiciune și discriminare, afectând și funcționarea serviciilor publice.
Citește și: Polonia va aplica doar parțial Pactul european privind migrația, invocând povara refugiaților ucraineni