Sondajul arată o Românie majoritar pro-europeană, dar mai prudentă, mai critică și mai puțin entuziastă decât în 2016.Comparativ cu datele disponibile din 2016, se observă o schimbare semnificativă de ton în percepția publică: dacă în urmă cu un deceniu relația cu Uniunea Europeană era evaluată într-o cheie predominant optimistă și aspiratională, în prezent românii privesc apartenența europeană într-o manieră mai nuanțată, influențată de contextul economic, de tensiunile geopolitice și de transformările sociale din ultimii ani.
Sprijinul pentru UE rămâne solid: 67% au o opinie favorabilă, iar 66% ar vota pentru rămânerea în Uniune. Totuși, comparațiile cu 2016 arată o slăbire a entuziasmului: scade percepția că România a avut de câștigat din aderare, scade disponibilitatea declarată de a vota pentru rămânere și crește zona ambivalentă sau demobilizată. Temele europene sunt evaluate tot mai mult prin prisma impactului concret asupra vieții cotidiene: economie, prețuri, securitate, agricultură, migrație și protecția drepturilor cetățenilor.
Persoanele cu studii superioare, mai favorabile UE
Principalul clivaj al modului în care este percepută Uniunea Europeană este educațional. Persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile UE, mai informate, mai interesate, mai mobile, mai încrezătoare în capacitatea UE de protecție și mai rezistente la discursul suveranist.
Persoanele cu educație joasă sunt mai vulnerabile la percepții negative legate de prețuri, mai puțin informate și mai puțin convinse că apartenența la UE a produs beneficii.
Al doilea clivaj este generațional. Tinerii sunt mai favorabili UE, mai interesați de economie, drepturi și mobilitate, dar nu sunt neapărat lipsiți de anxietăți. Grupa 51–65 de ani apare în mai multe cazuri ca segment critic: are nivel mai ridicat de percepții nefavorabile, mai mult acord cu opiniile suveraniste și mai mult scepticism privind viitorul UE.
Date cheie din sondaj
67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană ;
55% se consideră informați despre UE și politicile sale, față de 40% în 2016;
47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, față de 62% în 2016;
29% cred că România a avut și de câștigat, dar și de pierdut din aderare;
70% indică libertatea de circulație drept principal avantaj al apartenenței la UE;
57% văd prețurile ridicate ca principal dezavantaj al apartenenței la UE;
66% ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum;
78% consideră că securitatea Europei este amenințată în prezent;
51% dintre români au încredere multă și destul de multă în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar;
23% văd o Uniune Europeană mai unită și mai puternică în viitor, 44% cred că va rămâne la fel cum este acum, în timp ce 32% sunt de părere că UE se va dezintegra treptat.