Surse apropiate Kremlinului susțin că Vladimir Putin respinge negocierile de pace și pregătește o nouă etapă a războiului din Ucraina, în timp ce România apare în scenarii privind posibile lovituri asupra unor baze NATO.
Președintele rus Vladimir Putin respinge apelurile la negocieri de pace cu Kievul, spun trei surse apropiate Kremlinului citate de Reuters. Acestea afirmă că recentele atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-au întărit convingerea liderului de la Kremlin că trebuie să continue războiul.
Pacea în Ucraina, un obiectiv îndepărtat
Două dintre surse, care au vorbit sub protecția anonimatului, spun că Putin este mai degrabă înclinat să intensifice conflictul, aflat deja în al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlnește în mod regulat cu președintele rus, a declarat că există o „probabilitate ridicată” ca luptele să escaladeze în următoarele luni.
Declarațiile apar după ce președintele american Donald Trump a spus, în urmă cu două zile, că Putin dorește încheierea războiului și că o soluție este „mai aproape decât își imaginează oamenii”. Trump a avut săptămâna trecută convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO, unde liderul ucrainean a afirmat că au discutat despre „idei pentru a aduce pacea mai aproape”.
Ce urmărește Putin după patru ani de conflict
Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin spune că acesta „și-a întărit poziția” și este hotărât să atingă principalul obiectiv militar: ocuparea întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei. Aceeași sursă afirmă că Putin a respins recent propunerea unor consilieri care sugerau un compromis bazat pe încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului. A doua sursă susține că Putin este convins că Rusia va cuceri în curând Donbasul.
În luna iunie, Putin a respins public apelul lui Zelenski pentru o întâlnire și un armistițiu.
„Rusia este pregătită pentru o soluționare pașnică, dar are suficiente capacități pentru a acționa independent și a continua operațiunea militară specială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la solicitarea Reuters.
Informațiile Ucrainei pentru perioada următoare
Ca răspuns la o solicitare adresată biroului lui Zelenski, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că informațiile serviciilor de informații ucrainene din ultimele luni indică faptul că Putin pregătește noi etape ale războiului, nu pacea, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau chiar un posibil atac asupra unei alte țări europene.
Unii analiști militari occidentali consideră că Rusia ar avea nevoie de o mobilizare obligatorie a bărbaților apți de luptă pentru a reuși să ocupe întregul Donbas. O astfel de măsură este însă nepopulară politic, iar Putin a evitat-o încă din primii ani ai războiului.
Posibile atacuri asupra bazelor NATO, inclusiv din România
Experți militari ruși discută tot mai deschis despre posibilitatea escaladării conflictului, inclusiv despre lovirea unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice.
O astfel de acțiune ar risca să aducă Rusia într-o confruntare directă cu alianța și ar testa articolul 5 al NATO, potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Potrivit lui Jack Watling, analist la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, Rusia ar putea încerca să provoace tensiuni în interiorul NATO prin atacuri limitate, comparabile cu un atac recent cu dronă asupra României.
„Rușii nu urmăresc un război cu NATO. Însă astfel de acțiuni ar putea fi folosite pentru a diviza alianța în privința modului de răspuns”, a declarat Watling. El a adăugat că tensiunile sporite cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică pentru introducerea recrutării obligatorii.
Costuri tot mai mari ale războiului
Loviturile repetate asupra rafinăriilor, porturilor și depozitelor de combustibil din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate au provocat penurii severe de carburant, iar efectele războiului sunt resimțite de milioane de ruși. Deși popularitatea lui Putin rămâne ridicată, un sondaj arată că aceasta a ajuns recent la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei din 2022.
Aliații Ucrainei consideră că există o schimbare de ritm în conflict și cer sancțiuni economice suplimentare pentru a-l determina pe Putin să pună capăt războiului.
Potrivit sursei care se întâlnește regulat cu Putin, succesele recente ale Ucrainei l-au făcut pe liderul rus și mai hotărât să răspundă dur.
În ultima săptămână, forțele ruse au lansat două atacuri majore cu drone și rachete asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, provocând moartea a zeci de civili. Moscova susține că au fost vizate obiective militare.
Vorbind săptămâna trecută în fața generalilor, Putin a declarat că atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice determină Rusia să încerce ocuparea unor teritorii suplimentare de-a lungul graniței, dincolo de Donbas, pentru crearea unei „zone de securitate”.
Fostul oficial al Ministerului rus al Apărării, Andrei Ilnițki, a scris într-un articol publicat pe 29 iunie în ziarul Kommersant că escaladarea ar putea începe prin distrugerea a 30 de mari obiective industriale din Ucraina, inclusiv un combinat siderurgic și portul Odesa.
Rusia a provocat deja distrugeri extinse întreprinderilor comerciale și porturilor ucrainene, iar producția și exporturile au fost afectate de atacurile repetate asupra infrastructurii energetice.
Unde ar putea ținti Rusia în perioada următoare
Ilnițki a adăugat că etapa următoare ar putea include lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra unor facilități din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina.
Întrebat despre acest articol, Dmitri Peskov a declarat că Rusia trebuie să își consolideze propria securitate și nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei.
Discuțiile despre o posibilă escaladare apar în contextul în care avansul lent al Rusiei pe câmpul de luptă sugerează că ocuparea completă a Donbasului va necesita timp și pierderi importante.
Potrivit unei estimări recente a Center for Strategic & International Studies (CSIS), aproximativ două milioane de militari au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, dintre care aproximativ 1,4 milioane sunt ruși. Niciuna dintre părți nu publică date oficiale privind pierderile.
În acest an, trupele ruse au avansat cu dificultate de-a lungul frontului de aproximativ 1.200 km, deoarece dronele ucrainene au redus avantajul numeric al Rusiei. În ultimele săptămâni, Rusia a continuat ofensiva asupra orașului Kostiantinivka, unul dintre orașele-cheie ale „centurii de fortărețe” defensive din regiunea Donețk. La 3 iulie, Putin a afirmat că forțele ruse au cucerit Kostiantinivka, dar Ucraina a negat această informație.
O zi mai târziu, într-o convorbire cu Donald Trump, Putin a încercat să îl convingă că Rusia va ocupa și ultima cincime din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean.
Potrivit sursei care se întâlnește frecvent cu liderul rus, pentru Putin controlul complet al regiunii reprezintă o chestiune de principiu. „Are nevoie de un fel de victorie”, a concluzionat sursa, potrivit yahoo.com.