Mai multe federații sindicale protestează marți, 25 august, în fața Ministerului Muncii. Ele cer majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național. Sindicatele au anunțat că vor continua manifestările, în septembrie, la Bruxelles.
UPDATE: Sindicatele protestează în fața Ministerului Muncii
Negocierea contractelor colective de muncă la nivel sectorial întâmpină blocaje în mai multe domenii din mediul privat, printre care comerţul, IT-ul şi sectorul bancar, susţin liderii federaţiilor sindicale, care participă, astăzi, la protestul organizat în faţa Ministerului Muncii.
Solicitările sindicatelor
„Protestăm pentru faptul că există blocaje structurale în abordarea şi în iniţierea proceselor de negociere colectivă la nivel de sectoare de activitate, ceea ce face imposibilă ţinta României, ca minimum 80% din angajaţi să fie acoperiţi de un contract colectiv de muncă, conform solicitărilor europene. Sunt probleme majore în negocierea contractelor sectoriale, chiar şi acolo unde ele au existat, de exemplu în sectorul bancar, unde companiile se retrag din patronate şi nu mai avem cu cine negocia, sau amânări şi negocieri lente spre inexistente în zona de comerţ sau neiniţiate în alte sectoare de activitate”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din IT & Comunicaţii, Florentin Iancu.
Potrivit acestuia, problemele din mediul privat sunt comparabile cu cele existente în sectorul bugetar.
„Protestul e o continuare a unor discuţii pe care le-am mai avut la Ministerul Muncii. Lucrurile nu s-au deblocat, din contră, se înrăutăţesc, iar reprezentarea angajaţilor slăbeşte pe zi ce trece. Vedem problemele din zona bugetară, vedem ce se întâmplă acolo cu Legea salarizării, la fel de mari sunt şi problemele în zona privată. Şi, ca atare, e nevoie să tragem un semnal de alarmă pentru a debloca, în primul rând, discuţiile, iar ulterior, fiecare dintre noi să reuşim să negociem contracte cât mai benefice pentru ambele părţi”, a afirmat Iancu.
Liderul sindical a atras atenţia şi asupra restructurărilor din sectorul IT.
„În momentul de faţă sunt enorm de multe restructurări. Un contract sectorial ar putea crea un cadru minimal cu privire la planurile sociale prin care pleacă oamenii aceştia. S-a creat aşa cumva o aură din asta, că în acest sector nu sunt probleme. Credeţi-mă că sunt destul de multe probleme şi aici. Sunt destul de mulţi oameni care sunt în meserii mai de bază, de exemplu suport, şi care nu sunt plătiţi cu ce se vehiculează prin presă şi care, în momentul de faţă, sunt în mare pericol de a-şi pierde joburile. Se concediază zeci de oameni. Sigur, nu se văd, pentru că se face prin acordul părţilor, dar sectorul IT traversează poate o perioadă mai tumultuoasă decât ar fi în comerţ sau în alte sectoare de activitate prin prisma numărului de angajaţi afectaţi de reducerile de personal”, a susţinut acesta.
Sindicalistul a subliniat că în prezent găsirea unui nou loc de muncă în domeniu este mai anevoioasă şi ar putea dura chiar şi 10 luni.
„Reinserţia durează acum între 6 şi 8, 9 luni, 10 luni poate. Deci, nu mai suntem în situaţia: 'Mă dă afară astăzi sau plec eu şi mâine am şapte joburi'. Lucrurile sunt profund transformate în momentul de faţă şi e nevoie să ne uităm cu atenţie şi la sectorul ăsta”, a transmis Florentin Iancu.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Comerţ, Vasile Gogescu, a susţinut că organizarea sindicală în mediul privat este dificilă, pentru că acest lucru nu este permis de angajatori.
„În mediul privat, rata de sindicalizare e sub 5%. În rest, nu permit patronii. Îi felicităm pe aceia care au permis, pe cei care au reuşit să facă sindicate în mediul privat, dar, în general, este o luptă aproape pierdută când încerci să faci un sindicat într-o companie din mediul privat. Pot să vă spun, de exemplu, că un angajat din comerţ primeşte spor că lucrează în ziua de duminică 3 lei pe oră. Acesta e sporul mediu care se acordă în sectorul comerţ. Şi gândiţi-vă, sunt vreo 800.000 de angajaţi în acest sector. E cel mai mare sector al economiei naţionale, cu cei mai mulţi angajaţi”, a declarat Gogescu.
Salariu minim pentru 60% dintre angajații din comerț
El estimează că aproximativ 60% dintre angajaţii din comerţ sunt remuneraţi cu salariul minim sau cu venituri apropiate de acesta.
Totodată, Gogescu a reclamat şi dificultăţi în negocierea contractelor colective la nivel sectorial.
„Angajatorii, marile companii, găsesc tot felul de subterfugii prin care refuză negocierea sau, dacă în rare cazuri o acceptă, găsesc motive în aşa fel încât să nu se aplice erga omnes (tuturor, n.r.) sau, mai mult de atât, ca rezultatele negocierii să fie egale cu zero, dacă nu încearcă să mai taie ceva. Aşa se întâmplă în mediul privat, unde statul a luat mâna de pe aceşti lucrători, pe care îi lasă la discreţia angajatorilor”, a atenţionat liderul Federaţiei Sindicatelor din Comerţ.
Problemele negocierilor colective se regăsesc şi în sectorul bancar, susţine preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci, Constantin Paraschiv.
„Scopul principal al protestului este acela de a atrage un semnal de alarmă la adresa autorităţilor, în special, care s-au obligat prin Directiva Europeană privind salariul minim garantat că vor încerca să găsească soluţii de a stimula negocierile, astfel încât 80% din sectoarele de activitate să fie acoperite cu contracte colective de muncă. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Mai mult, companiile au trecut la un tertip şi mai periculos. De exemplu, în sistemul bancar, patronatul din bănci era reprezentativ la nivelul sectorului de activitate şi, în urma negocierii, putea să beneficieze de contract salariaţii din întreg sistemul bancar”, a afirmat la rândul său, pentru Agerpres, Paraschiv.
El a semnalat că pierderea reprezentativităţii organizaţiei patronale a schimbat aria de aplicare a contractului colectiv.
„Băncile mici, văzând că sunt obligate să aplice prevederile contractului peste tot, erga omnes, au încercat să influenţeze de aşa manieră încât marile companii care erau în cadrul CPBR (Consiliul Patronatelor Bancare din România - n.r.) să se retragă, lăsând CPBR fără reprezentativitate. În condiţiile astea, neavând reprezentativitate, contractul colectiv de muncă se aplică numai companiilor semnatare. Deci, la nivel de grup de unităţi, nu şi la nivel sectorial”, a arătat sindicalistul.
Protest anunțat la Bruxelles
Constantin Paraschiv a anunţat că acţiunile nu se vor opri la protestul de marţi de la Bucureşti, ci vor ajunge şi la Bruxelles, acţiunile sindicale urmând să aibă loc pe 30 septembrie.
„Facem o pichetare la Ministerul Muncii pentru a conştientiza autorităţile şi pentru a încerca să le determinăm să găsească soluţii, astfel încât companiile, patronatele să fie dispuse să negocieze un contract colectiv de muncă. Nu suntem numai noi în situaţia asta. La noi e un caz fericit, pentru că avem un contract colectiv de muncă care se aplică la nivel de grup de unităţi. În general, cei din comerţ, cei din IT şi majoritatea sectoarelor de activitate nu au contracte colective de muncă şi vrem să atragem atenţia asupra acestui aspect. Nu vă ascundem că nu ne vom opri aici. Vom organiza o asemenea demonstraţie, o pichetare şi la Bruxelles. Pe 30 septembrie am programat”, a menţionat Paraschiv.
Acţiunea de protest de la Ministerul Muncii este programată marţi, între orele 11:00 şi 13:00. Potrivit lui Vasile Gogescu, autorizaţia pentru manifestaţie este pentru 150 de persoane.
Sindicatele solicită, totodată, majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2027, aceasta fiind cea de-a doua revendicare a acţiunii de protest.
UPDATE: Protestul a început
Protestul din fața Ministerului Muncii a început. Reamintim că mai multe federaţii sindicale protestează, marţi, între orele 11:00 şi 13:00, solicitând creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 şi deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial şi naţional.
Știrea inițială
Mai multe federaţii sindicale vor organiza marţi, între orele 11:00 şi 13:00, o acţiune de protest în faţa Ministerului Muncii, principalele revendicări fiind creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 şi deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial şi naţional, potrivit unui comunicat al Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa.
„Cele două revendicări sunt legate direct, pentru că un salariu minim adecvat nu poate fi construit doar prin decizii administrative, ci prin contracte colective care ridică salariile peste minimul legal, iar blocarea negocierilor colective transformă salariul minim în singurul reper de salarizare pentru sute de mii de oameni. Miza depăşeşte cu mult interesele unui singur sector economic: blocarea negocierilor colective pune în pericol capacitatea României de a creşte gradul de acoperire prin contracte colective de muncă, în conformitate cu obiectivele europene şi cu prevederile Directivei privind salariile minime adecvate”, susţin reprezentanţii sindicali.
Potrivit sursei citate, la protest vor participa Federaţia Sindicatelor din Comerţ, Federaţia Sindicatelor din IT & Comunicaţii şi Federaţia Sindicatelor din Industria Financiară, afiliate Cartel Alfa şi Uni Global Union, precum şi Federaţia Sindicală din Asigurări şi Bănci, afiliată Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Uni Global Union.
Sindicatele cer deblocarea negocierilor colective
Sindicatele reclamă existenţa unor blocaje în negocierea contractelor colective de muncă la nivel sectorial în mediul privat şi a contractului colectiv de muncă la nivel naţional.
Acestea susţin că unele companii şi organizaţii patronale refuză să participe la negocieri, nu dispun de mandate de negociere din partea membrilor sau resping revendicările formulate de organizaţiile sindicale. Totodată, sindicatele reproşează statului că nu îşi asumă suficient rolul de facilitator al negocierilor sectoriale şi naţionale.
Sindicatele acuză statul că nu facilitează dialogul social
„Statul nu îşi asumă rolul de facilitator al negocierilor sectoriale şi naţionale. Deşi promovarea negocierii colective este prevăzută în Planul de Acţiune pentru Promovarea Negocierilor Colective 2025-2030, autorităţile nu reuşesc să creeze condiţiile necesare pentru un dialog social eficient şi pentru desfăşurarea unor negocieri reale”, se arată în comunicat.
Majorarea salariului minim, solicitată de la 1 ianuarie 2027
În ceea ce priveşte salariul minim, organizaţiile sindicale solicită majorarea acestuia începând cu 1 ianuarie 2027 şi stabilirea nivelului în baza mecanismului prevăzut de lege şi prin consultarea partenerilor sociali.
„Salariul minim nu este o variabilă de ajustare bugetară, ci instrumentul prin care se garantează că munca prestată cu normă întreagă asigură un trai decent. Legea prevede un mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective, cu consultarea partenerilor sociali, iar Directiva europeană privind salariile minime adecvate obligă statele membre să evalueze caracterul adecvat al salariului minim prin raportare la valori de referinţă precum 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut. Menţinerea salariului minim la acelaşi nivel, în condiţiile creşterii preţurilor şi ale majorării taxelor, înseamnă în fapt o scădere a puterii de cumpărare pentru cei mai vulnerabili salariaţi”, afirmă reprezentanţii sindicali.
Aceştia atrag atenţia în special asupra situaţiei angajaţilor din sectoarele cu salarii reduse.
„În comerţ, ca şi în alte sectoare cu salarii mici, un număr foarte mare de angajaţi sunt plătiţi la nivelul salariului minim sau foarte aproape de acesta. Pentru aceşti oameni, orice decizie de îngheţare a salariului minim se traduce direct în facturi neplătite, în renunţarea la tratamente medicale şi în sărăcie în muncă. De aceea, creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 trebuie decisă în cadrul mecanismului legal, transparent şi previzibil, nu amânată prin decizii discreţionare”, se mai arată în comunicatul Cartel Alfa.
Acţiunea de protest este programată marţi, 25 august, între orele 11:00 şi 13:00, în zona sediului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, potrivit Agerpres.