Prima şedinţă CSAT cu alt ministru la Interne: Băsescu vorbeşte de dreptul poliţiei de a interveni "în forţă" împotriva violenţei clanurilor

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în format post-Vasile Blaga s-a concentrat, cum era de aşteptat, asupra Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Mai precis, potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul reuniunii, preşedintele Traian Băsescu a apreciat că Ministerul Administraţiei şi Internelor trebuie să intervină în forţă în cazul violenţelor provocate de clanuri sau grupări din zona crimei organizate şi să manifeste toleranţă zero în situaţiile în care se aduce atingere demnităţii şi integrităţii personalului din cadrul acestei instituţii. Această idee s-a desprins în contextul în care a fost, în şedinţa CSAT, a fost discutată şi aprobată Strategia Naţională de Ordine Publică care stabileşte ansamblul obiectivelor majore pe termen mediu în domeniul ordinii publice."A fost stabilită ca prioritate în domeniul ordinii publice pentru perioada 2010 - 2013 intensificarea activităţii împotriva fenomenului infracţional, în special asupra criminalităţii organizate şi transfrontaliere şi terorismului", reiese din acelaşi comunicat oficial.

Membrii CSAT au discutat, joi, şi despre aderarea României la spaţiul Schengen, concluzia fiind că ţara noastră şi-a respectat toate angajamentele la acest capitol. "În cadrul şedinţei au fost trecute în revistă rezultatele foarte bune ale evaluărilor realizate de către Comisia Europeană şi au fost stabilite priorităţile de acţiune pentru perioada următoare. Concluzia discuţiilor au fost că România şi-a respectat toate angajamentele la acest capitol", se arată în comunicat.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, grupul de lucru interinstituţional pentru combaterea evaziunii fiscale, creat în baza unei hotărâri CSAT în luna iunie a prezentat o serie de rezultate obţinute de instituţii ale statului până în prezent: instituirea de măsuri asiguratorii asupra unor bunuri cu valoare de aproape 58 milioane euro, aplicarea de contravenţii în valoare de circa 18 milioane euro, confiscarea de bunuri şi numerar în valoare de circa 32 milioane euro, instituirea de obligaţii fiscale suplimentare în valoare de 361 milioane euro etc.