DCNews › Economie › BNR a majorat prognoza de inflație la 7,4%. Mugur Isărescu: Există riscul să avem acord cu FMI

BNR a majorat prognoza de inflație la 7,4%. Mugur Isărescu: Există riscul să avem acord cu FMI

Sursa Foto: Agerpres

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu a prezentat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Update:

Principalele declarații ale lui Mugur Isărescu

Isărescu a explicat că rata inflației a crescut pe fondul scumpirii combustibililor, în timp ce prețurile unor produse agroalimentare au înregistrat scăderi, în linie cu evoluția cotațiilor de pe piețele de profil.

În ceea ce privește inflația de bază, care reflectă evoluția prețurilor serviciilor și bunurilor alimentare și nealimentare, cele mai puternice presiuni s-au resimțit în sectorul serviciilor.

Dinamica salariilor rămâne modestă, în pofida impulsului dat de majorarea salariului minim. Piața muncii continuă să fie relativ relaxată, iar așteptările privind evoluția economiei rămân pesimiste.

Totodată, consumul privat și-a accentuat declinul, pe fondul inflației ridicate și al condițiilor mai restrictive de creditare.

Investițiile străine directe au avut o evoluție mai degrabă negativă, fără semne de îmbunătățire. Nici deficitul de cont curent nu s-a ameliorat. BNR se așteaptă ca reducerea deficitului bugetar să contribuie și la diminuarea deficitului de cont curent.

„Ceva ce ne mai liniștește”, susține Mugur Isărescu, este faptul că în ceea ce privește competitivitatea de preț nu se înregistrează scăderi, în ciuda evoluției mai multor indicatori.

Rata anuală a inflației va înregistra o ușoară creștere până la sfârșitul anului, potrivit indicelui prețurilor de consum (IPC). Mugur Isărescu a precizat că nu este vorba despre o explozie a prețurilor și că, în perioada sărbătorilor, acestea ar urma să rămână relativ stabile, similar anilor anteriori. BNR nu se așteaptă la creșteri semnificative de prețuri, în pofida crizelor de pe piața internațională a combustibililor.

Componentele exogene ale inflației indică, potrivit prognozei BNR, o reducere semnificativă a prețurilor țițeiului și gazelor naturale în perioada următoare. Totodată, în această toamnă, evoluția prețurilor la legume, fructe și alte mărfuri a cunoscut un efect favorabil.

Riscul ca România să ajungă să solicite un împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI)?

Întrebat despre riscul ca România să ajungă să solicite un împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI), Mugur Isărescu a admis că un asemenea risc există, în condițiile în care țara are nevoie de finanțare. Guvernatorul BNR a subliniat însă că România nu are nevoie de bani de la FMI, ci de investiții străine și de fonduri europene.

"Acest risc există oricând. Am văzut că s-a creat o discuție amplă despre venirea Fondului, ca un fel de bau-bau. Eu am mai trăit de câteva ori această poveste. Fondul vine atunci când avem o criză valutară și nu avem rezerve. Nu este cazul României. Țara are nevoie de bani, dar nu de la Fondul Monetar Internațional", a declarat Mugur Isărescu.

Isărescu a explicat că reprezentanții FMI sunt prezenți destul de des în România, amintind că aceștia au fost în țară și în primăvara acestui an. De asemenea, este posibil ca o nouă vizită să aibă loc în primăvara anului viitor, însă acest lucru nu înseamnă că România va încheia un acord de finanțare cu instituția internațională.

A valorificat România oportunitățile în cei aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană?

Întrebat cum apreciază oportunitățile valorificate de România în cei aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Mugur Isărescu a amintit că a contribuit la pregătirea intrării țării în UE, în 2007, inclusiv în perioada în care a condus Guvernul.

Guvernatorul BNR a susținut că a avut o contribuție la devansarea datei aderării României, de la 2010 la 2007. Acesta consideră că România a valorificat numeroase oportunități oferite de apartenența la Uniunea Europeană, însă ar fi putut face și mai mult.

„Nu am dezamăgiri, ci cred că puteam să facem și mai mult”, a afirmat Mugur Isărescu.

Lipsa de răbdare

Mugur Isărescu a declarat că România are un guvern și că și-a menținut ratingul de țară, evitând retrogradarea în categoria „junk”. Guvernatorul BNR a amintit că a fost realizată o revizuire a bugetului, iar următorul pas este ca România să-și facă bugetul pentru 2027 și să iasă pe piețele internaționale pentru a-și menține ratingul.

Acesta a atras atenția că una dintre cele mai mari probleme este lipsa de răbdare, în condițiile în care s-au acumulat numeroase tensiuni și nemulțumiri sociale. Guvernatorul BNR a explicat că ieșirea dintr-o politică prociclică este dificilă, iar efectele măsurilor de corecție economică nu pot apărea imediat. „Lumea nu realizează că proverbul 'să-ți faci vara sanie și iarna căruță' este cât se poate de adevărat”, a afirmat Mugur Isărescu, adăugând că economia își va reveni dacă lucrăm preventiv, însă nu atât de repede pe cât se așteaptă unii.

Știre inițială:

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, va prezenta luni noul Raport trimestrial asupra inflaţiei, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul băncii centrale, potrivit unei informări transmise de instituţie.

Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat, în şedinţa de joi, Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2026, document care încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Rata anuală a inflaţiei se va mări uşor în ultimele luni ale anului

"Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei se va mări uşor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influenţelor aşteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor şi energiei şi din evoluţia cursului de schimb al leului. Ea se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor de preţuri provocate în 2026 de şocul energetic şi de seceta severă, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este aşteptat să se adâncească şi în semestrul II 2026 - în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice -, şi să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuşi decât cea previzionată anterior", se arată în comunicatul BNR.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,94% în octombrie 2026, de la 6,61% în septembrie, în principal pe fondul continuării scumpirii combustibililor şi al creşterii preţurilor legumelor, fructelor şi ouălor.

În şedinţa din 12 noiembrie, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a celei pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, au fost menţinute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, conform Agerpres. 

Topul scumpirilor după ce rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,61% în septembrie 2026. Prețurile au explodat la chirii și carburant, efecte în lanț

Chiriile, motorina şi benzina au înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri în septembrie 2026, față de aceeaşi lună a anului trecut, cu majorări de 39,46%, 37,61% şi, respectiv, 28,42%, în timp ce rata anuală a inflaţiei a ajuns la 6,61%, arată datele INS.

"După trei luni de deflaţie, în septembrie 2026 inflaţia anuală îşi reia creşterea şi atinge nivelul de 6,6%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 6,61%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se şi de această dată tot la servicii, 11,12%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,06%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 3,0%", potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cele mai mari scumpiri la produsele alimentare: cafea, ouă şi ulei comestibil

"La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se într-un an cu 13,78%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 10,84%, în timp ce uleiul comestibil s-a scumpit cu 7,62%. În acelaşi interval de timp, laptele de vacă şi-a majorat preţul cu 7,56%.

La carne, scumpirile au fost de 8,5% la cea de bovine, şi de 3,34% atât la cea de porcine cât şi la cea de pasăre. Peştele proaspăt şi-a majorat preţul cu 5,44%, iar grupa conservelor din peşte cu 5,33%. Grupa produselor din zahăr, miere de albine şi-a majorat tarifele cu 5,81%, comparativ cu septembrie 2025, în condiţiile în care zahărul şi-a diminuat tariful cu 1,67%", precizează sursa citată.

Pâine, brânzeturi şi băuturi alcoolice, prețuri majorate

"La băuturi alcoolice, ţuica şi alte băuturi spirtoase au fost mai scumpe cu 5,01%, în condiţiile în care vinul a fost mai scump cu 4,15%, iar berea cu 4,9%. Alte majorări de preţ la alimente se pot constata la pâine, cu 4,79%, la telemeaua de vacă, cu 3,75% şi la cea de oaie, cu 3,0%. Diminuări de preţuri în septembrie 2026 faţă de anul anterior la perioadă se pot constata la unt, cu 0,96%, făină, cu 3,23%, şi la mălai, cu 3,42%. Scăderi de preţ pe parcursul unui an s-au mai înregistrat la cartofi, cu 3,64%, precum şi la fructele proaspete, 16,69%", se mai arată în document.

Motorina şi benzina, în topul creşterilor de preţuri, urmate de energia termică şi anumite categorii de bunuri de consum

"Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri din septembrie sunt prețurile carburanților, respectiv la motorină, 37,61%, urmate de cele la benzină, 28,42%. Energia electrică, până nu demult vedeta scumpirilor anuale, şi-a majorat tariful (după încetarea efectului de bază ca urmare a eliminării schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor) cu doar 1,35%. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energie termică (10,70%), tricotaje (7,0%), cărţi, ziare, reviste (6,36%), detergenţi (6,25%), tutun şi ţigări (5,72%)", potrivit analizei INS.

Scumpiri la gaze naturale, produse de igienă, cosmetice şi medicamente

"Nu în ultimul rând, şi articolele de igienă şi cosmeticele s-au scumpit cu 4,41%, iar medicamentele şi-au majorat preţurile în septembrie cu 1,9%. În perioada septembrie 2026 - septembrie 2025, preţul gazelor a crescut cu 4,63%. O categorie insuficient remarcată până acum, ceasurile, aparatele video şi articolele sportive şi-au majorat preţurile într-un an cu 8,53%", menţionează sursa citată.

Servicii: chiriile au consemnat cea mai mare creştere anuală, de aproape 40%

"În categoria serviciilor, cele mai mari creşteri de preţuri în septembrie 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat la chirii, acestea majorându-se cu 39,46%, urmate de tarifele la apă, canal şi salubritate, cu 14,11% şi abonamentele de televiziune, cu 14,02%. Alte creşteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la reparaţii auto (8,89%), igienă şi cosmetică (8,12%), serviciile de confecţionat şi reparat încălţăminte şi îmbrăcăminte (8,40%)", se arată în document.

Serviciile medicale, transportul şi serviciile poştale au înregistrat majorări de tarife faţă de septembrie 2025

"În acelaşi timp, asistenţa medicală a devenit mai scumpă cu 8,53%, transportul urban şi-a majorat tariful cu 2,46%, iar cel rutier cu 8,58%. Tarifele abonamentelor auto au crescut cu 9,77%, iar cele ale serviciilor aeriene au crescut cu 1,32% comparativ cu septembrie anul precedent, dar în acest caz se remarcă o scădere a preţurilor cu 14% faţă de luna august 2026. Tarifele serviciilor poştale, în septembrie 2026, faţă de luna similară din 2025, s-au majorat cu 9,32%, serviciile oferite de restaurante şi cafenele s-au scumpit cu 6,14% într-un an, iar o cameră la hotel cu 3,47%", precizează INS.

Instituţia subliniază că, în calculul inflaţiei, începând cu august 2025, a fost luată în considerare încetarea schemei de plafonare a preţurilor energiei electrice, instituită prin OUG nr. 6/2025, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu privire la gazele naturale, de la 1 aprilie 2026 a încetat plafonarea preţului pentru consumatorii casnici, aceasta fiind înlocuită cu un nou mecanism de protecţie, prevăzut de OUG nr. 12/2026. 

Citește mai multe din Economie
Citește mai multe din Economie