Încrederea rușilor în viitor scade la niveluri similare celor din anii de după prăbușirea URSS, pe fondul războiului din Ucraina, al problemelor economice și al intensificării atacurilor cu drone asupra teritoriului rus.
Un sondaj realizat în luna iulie de agenția rusă de stat VTsIOM indică o creștere semnificativă a pesimismului în rândul populației Rusiei. Potrivit datelor prezentate de agenție și citate de The Moscow Times, aproximativ 66% dintre ruși consideră că în perioada următoare țara se va confrunta cu „vremuri dificile”. Procentul reprezintă o creștere de 16 puncte procentuale față de începutul anului și indică o schimbare importantă în percepția populației asupra viitorului.
Pesimismul rușilor ajunge la niveluri similare celor de după prăbușirea URSS
Nivelul actual de îngrijorare este cu atât mai relevant cu cât se apropie de valorile înregistrate în anii care au precedat și au urmat prăbușirea Uniunii Sovietice.
În 1991 și 1992, aproximativ 66-67% dintre cetățenii ruși declarau că se așteaptă la dificultăți în viitor. Acea perioadă a fost marcată de destrămarea URSS, instabilitate politică, scăderea nivelului de trai, sărăcie și o inflație extrem de ridicată. În 1992, hiperinflația a ajuns la aproximativ 2.500%, afectând puternic economiile și puterea de cumpărare a populației.
Chiar și în timpul crizei economice din anii ’90, nivelul de pesimism era, în mai mulți ani, inferior celui înregistrat în prezent. Potrivit datelor VTsIOM, valorile de atunci se situau între 46% și 60%. Singurul moment în care proporția persoanelor care se temeau de viitor a fost mai mare decât în prezent a fost în aprilie 2020, când 72% dintre ruși priveau cu îngrijorare perioada următoare. Atunci, pandemia de COVID-19, restricțiile și incertitudinea economică au provocat o criză globală fără precedent în ultimele decenii.
Efectele războiului din Ucraina, tot mai vizibile în Rusia
În cazul Rusiei de astăzi, însă, motivele anxietății sunt diferite. Invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în februarie 2022, a transformat economia și societatea rusă. Pe lângă costurile militare și economice ale războiului, populația se confruntă tot mai des cu efectele directe ale conflictului.
Atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii din Rusia au devenit mai frecvente și au ajuns inclusiv în regiuni aflate la sute de kilometri de front. Rafinăriile de petrol, depozitele de combustibil și alte obiective logistice au fost vizate, iar aceste atacuri au contribuit la apariția unor probleme de aprovizionare cu combustibil în anumite zone. Potrivit analizei citate, efectul nu este doar economic, ci și psihologic: pentru o parte a populației. Războiul nu mai pare un conflict îndepărtat, purtat exclusiv pe teritoriul Ucrainei.
John Lough, cercetător principal la NEST Centre, afirmă că tot mai mulți ruși încep să pună sub semnul întrebării necesitatea continuării războiului. În opinia sa, intensificarea atacurilor din ultimele nouă până la 12 luni i-a făcut pe mulți oameni să înțeleagă că războiul este unul de lungă durată și că o soluție rapidă nu pare să existe.
Vladimir Putin, sub presiune?
Analistul politic Abbas Gallyamov subliniază un alt aspect important. Vladimir Putin a ajuns la putere în urmă cu aproximativ 25 de ani, promițând stabilitate și securitate după turbulențele anilor ’90. Una dintre principalele promisiuni asociate regimului său a fost aceea că Rusia va redeveni un stat puternic, în care cetățenii se vor putea bucura de ordine și siguranță.
În prezent, susține Gallyamov, această promisiune este pusă sub presiune. Atacurile cu drone au făcut ca sentimentul de securitate să fie mai greu de menținut, inclusiv în regiunile considerate anterior departe de pericolele războiului.
În același timp, presiunea economică se adaugă problemelor de securitate. Rusia alocă resurse enorme pentru război, iar economia este tot mai puternic orientată spre producția militară. Costurile conflictului, sancțiunile occidentale, problemele bugetare și necesitatea finanțării cheltuielilor militare pun presiune asupra economiei civile.
Pentru Ucraina, această evoluție poate fi relevantă întrucât arată că războiul începe să aibă consecințe tot mai vizibile asupra societății ruse. Totuși, creșterea pesimismului nu trebuie interpretată automat ca un semn că regimul Putin este pe punctul de a se prăbuși. Rusia dispune în continuare de un aparat de securitate puternic, de control asupra informației și de capacitatea de a mobiliza resurse importante pentru continuarea războiului, se mai arată în sursa citată anterior.
Rusia, pregătită pentru ofensiva de toamnă
Un alt factor important va fi perioada următoare. Serviciul de informații militare al Ucrainei avertizează că Rusia intenționează să continue atacurile asupra infrastructurii militare, energetice și logistice din Ucraina în lunile de toamnă și iarnă.
Rețelele electrice și sistemele de încălzire sunt considerate vulnerabile, iar Rusia ar fi dezvoltat inclusiv drone specializate pentru atacarea liniilor electrice.