Un bărbat ucrainean, fost ofițer în armata ucraineană, a fost judecat la Hamburg, acuzat că a aruncat în aer conductele de gaze Nord Stream ale Rusiei către Germania, la patru ani după actul de sabotaj.
Procurorii spun că Serhii Kuznețov, în vârstă de 50 de ani, a jucat un rol principal într-o echipă de sabotori care au distrus conductele, acuzându-l de crimă de război, potrivit BBC. Apărarea sa a cerut clasarea cazului. Cazul este extrem de sensibil în Germania, țara fiind considerată unul dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei.
Kuznețov neagă acuzațiile
Extrădat în Germania anul trecut, Kuznețov neagă acuzațiile, la fel ca și un al doilea suspect care se opune extrădării din Croația.
Kuznețov a devenit primul suspect judecat pentru exploziile de la Nord Stream. Bărbatul a intrat în sala de judecată relaxat și a zâmbit inclusiv în timpul schimburilor inițiale de replici privind detalii personale precum numele și locul nașterii.
Anterior, el fusese identificat de procurorii germani drept Serhii K și fotografiat cu fața neclară. Acesta ar fi ordonat unor scafandri și unui expert în explozibili să atace infrastructura civilă.
Apărarea și-a prezentat cazul, declarând instanței că în cei patru ani care au trecut de la exploziile de la Nord Stream au apărut doar dovezi indirecte. Aceștia au susținut că, în calitate de soldat, inculpatul era obligat să păstreze secretul și, prin urmare, nu putea beneficia de un proces echitabil în care să vorbească liber.
Cazul, considerat de Germania crimă de război
Procurorii susțin că acest caz se încadrează în codul german al crimelor împotriva dreptului internațional, fiind considerat crimă de război, adică "atac prin mijloace militare împotriva unor bunuri civile".
Unul dintre avocații lui Kuznețov a declarat că extrădarea sa în Germania a fost eronată, deoarece nu se făcuse nicio mențiune la momentul acuzației de crime de război. Kuznețov a fost extrădat în Germania din Italia la sfârșitul anului trecut.
Putin acuzase SUA și Marea Britanie
În lunile de după ce explozibilii au distrus trei dintre cele patru conducte de gaze din Marea Baltică, în largul insulei Bornholm, pe 26 septembrie 2022, suspiciunile occidentale s-au îndreptat spre Moscova fără a atribui direct vina.
Rusia oprise deja fluxul de gaze către Germania prin Nord Stream 1 cu câteva săptămâni înainte de atac, iar Nord Stream 2 nu fusese niciodată pornit.
Berlinul înghețase proiectul de miliarde de dolari cu puțin timp înainte de invazie și au existat rapoarte despre mișcări navale rusești suspecte înainte de explozii.
În timp ce anchetatorii din Suedia, Danemarca și Germania încercau să afle cine a comis atacul, președintele rus Vladimir Putin a acuzat SUA și aliații săi din Marea Britanie, dând vina pe "anglo-saxoni" - fapt negat de aceștia.
În cele din urmă, după ce Danemarca și Suedia și-au închis anchetele, procurorii germani s-au concentrat asupra unui grup de scafandri care închiriaseră un iaht numit Andromeda în portul Rostock, nordul Germaniei. Aceștia au declarat, ulterior, că "urme de explozibili submarini au fost găsite în probele prelevate de pe barcă".
Cazul implică "subminarea securității interne a Germaniei"
În ciuda tensiunii asupra relațiilor cu Kievul, procurorii germani au continuat cu cazul, iar în ianuarie 2025, Curtea Federală de Justiție a Germaniei a decis că acesta se încadrează în jurisdicția teritorială germană și că procurorii au responsabilitatea de a acționa, deoarece implică "subminarea securității interne a Germaniei".
Zelenski a negat implicarea Ucrainei
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut întotdeauna că Ucraina "nu a avut nicio legătură cu exploziile Nord Stream", deși, în rechizitoriul lor, procurorii germani susțin că sabotorii au conceput complotul "acționând la ordinul agențiilor statului ucrainean".
Cazul a scos în evidență diferențe de opinie cu privire la procesul de la Kiev și Berlin.
Oleksandr Merezhko, care prezidează Comisia pentru Afaceri Externe din parlamentul ucrainean, subliniază că exploziile au avut loc în timpul războiului cu Rusia și că "Nord Stream 2 nu a fost altceva decât un instrument folosit de Rusia pentru a se pregăti de război".
El a declarat pentru BBC că nu au nicio confirmare a acuzțiilor făcute de Germania: "Este una dintre versiuni". Cu toate acestea, Stefan Meister, de la Consiliul German pentru Relații Externe, spune că Berlinul a făcut tot posibilul să elimine aspectele politice din acest caz.
"Au încercat să nu facă o mare știre din asta, să nu-i acorde prea multă atenție, ci să o acorde instituțiilor, sistemului judiciar, care se va ocupa de asta. Acesta nu este un caz politic. Așa că au încercat să-l depolitizeze”, a explicat el.
Kuznețov era ofițer în armata ucraineană
Trei dintre cele patru conducte Nord Stream au fost sparte de explozii în septembrie 2022. În august 2025, Kuznețov a fost arestat după ce s-a cazat la un hotel din apropierea stațiunii italiene Rimini de pe malul mării adriatice, de către poliție, acționând în baza unui mandat european de arestare emis de procurorii federali din Germania.
După câteva săptămâni de bătălii în instanță pentru extrădare, când numele său de familie a apărut în documentele instanței, Kuznețov a fost transferat în Germania. Procurorii germani susțin că, în 2022, era ofițer în serviciu în armata ucraineană și că a condus un grup de scafandri profesioniști, un căpitan de barcă și un expert în explozibili.
"Este în interesul național superior al Germaniei să continue să ne sprijine"
În timp ce lupta sa juridică se desfășura în Italia, un alt ucrainean pe nume Volodimir Zhuravlov a contestat cu succes cererea de extrădare a Germaniei într-un tribunal polonez. Într-o hotărâre foarte diferită de cea a Curții Supreme a Italiei, judecătorul polonez a ordonat eliberarea lui Zhuravlov în octombrie 2025, afirmând că atacul asupra conductelor nu a fost ilegal și, dacă Ucraina ar fi organizat o misiune armată, aceasta a fost "justificată, rațională și dreaptă".
Deși a fost eliberat de instanța din Varșovia, el a fost arestat în august anul trecut în Croația, fiind suspectat că ar fi "participat la scufundările necesare" pentru sabotaj. Luna trecută, Croația a aprobat extrădarea sa, deși nu este clar când se va întâmpla aceasta și dacă ar putea face parte din procesul de la Hamburg cazul său.
În ciuda situației dificile pentru Kiev și Berlin, deputatul ucrainean Oleksandr Merezhko nu crede că acest lucru va strica relațiile, deoarece "este în interesul național superior al Germaniei să continue să ne sprijine".