Rusia trece de la războiul hibrid la acțiuni pe care Emil Hurezeanu le consideră „acte de război propriu-zise” împotriva Occidentului. Fostul ministru de Externe avertizează asupra escaladării acțiunilor Moscovei, în contextul incidentelor cu drone, al survolării unor aeroporturi europene și al informațiilor privind extinderea unor baze de lansare din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
„Asistăm la o escaladare a eforturilor de război ale Federației Ruse în afara teatrului din Ucraina”, care „nu e de azi, de ieri”, a declarat, marți seară, fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu, în contextul în care presa internațională susține că Rusia își extinde infrastructura militară și pregătește noi baze de lansare a dronelor în teritoriile ocupate din Ucraina. Unele dintre acestea ar putea ajunge în raza unor țări de pe flancul estic al NATO, printre care și România.
Emil Hurezeanu: Rusia își extinde atacurile dincolo de Ucraina
Hurezeanu susține că incidentele cu drone ale Rusiei în statele europene și survolarea aeroporturilor acestor țări arată o intensificare a acțiunilor Moscovei dincolo de războiul hibrid - aceste operațiuni arată „a acte de război propriu-zise”.
„De ce vorbim tot timpul despre războiul hibrid, pentru că, în felul acesta, îndepărtăm sau înstrăinăm un pericol?! În definitiv, suntem confruntați cu un război propriu-zis! Atunci când Rusia în mod evident lansează o dronă care se înfige - fără urmări, din fericire -, în aripa plină de kerosen a unui Antonov gigantic, care tocmai era pregătit să transporte arme occidentale către Ucraina, pe aeroportul din Leipzig, asistăm la un act de război; atacuri cu drone, survolarea aeroporturilor - în Danemarca, Germania, Franța. Eforturile mai recente de creare ale unor baze de lansare în teritoriile ocupate din Ucraina - în Donețk și Crimeaa - aceste rachete instalate ar urma să fie lansate și pot să ajungă în țările baltice, în Polonia, Turcia și România”, a declarat fostul ministru român de Externe, la Digi24.
Hurezeanu: Acte de război propriu-zise
Hurezeanu a explicat semnificația geopolitică a vizitei lui Vladimir Putin în Insulele Kurile, a celor mai recente amenințări lansate de Serghei Lavrov și a poziționării lui Donald Trump față de Coreea de Sud și Coreea de Nord.
„Asistăm la acte de război propriu-zise ale Federației Ruse. Lavrov, ministrul de Externe, cu o experiență extraordinară, dar cu suișuri și coborâșuri absolut deconcertante, amenința Occidentul zilele acestea spunând 'nu ar trebui să se mire, ci să se aștepte la ceea ce urmează'.
Președintele Putin are mișcări, călătorii care sunt declarații politice, de ostilitate, precum vizita Insulelor Kurile - transferând pentru puțină vreme centrul de interes către Japonia, în timp ce președintele Trump susține că reduce manevrele cu Coreea de Sud, pentru că-și dă seama că președintele Coreei de Nord, o țară nucleară care participă la războiul din Ucraina cu 30-50.000 de luptători, i se pare un băiat simpatic și respectuos. (...) Coreea de Nord își amenință vecinii și balanța geopolitică mondială de mai multă vreme. Trage rachete din când în când, cu boltă și fără finalitate, din fericire.
S-ar putea ca mișcările făcute de președintele Putin în extremul asiatic, vizitând Insulele Kurile, care sunt ocupate de URSS după Al Doilea Război Mondial, și sunt un nodul de contencios cronic geopolitic cu Japonia, (n.r. să-l fi determinat) pe președintele Trump, în oglindă, să miște puțin pe scenă în mod surprinzător, în Asia Răsăriteană, piesele pe tabla de șah.
În această situație, Rusia, în războiul hibrid sau în partea de intoxicare, de dezinformare, are deja dominația. Și ceea ce face în ultimul timp este să treacă și la acte propriu-zise”, a mai spus Emil Hurezeanu.
România, prinsă în schimbările geopolitice
În actualul context geopolitic, Hurezeanu a vorbit și despre poziționarea Chinei în relațiile internaționale, țară care „câștigă” popularitate față de SUA, despre relația „neclară, nesigură” dintre Statele Unite și partenerii europeni din NATO, dar și despre conflictele internaționale care influențează evoluțiile din România.
Fostul ministru de Externe consideră că, pe fondul acestor schimbări rapide, „lucrurile în România ar trebui să ajungă la soluții mai rapide, cu compromisuri”, dincolo de neînțelegerile personale sau politice.