Conflictul dronelor din proximitatea granițelor României adâncește climatul de insecuritate din Europa de Est. Un incident recent, în care o dronă a traversat nestingherită timp de 50 de minute spațiul aerian românesc, a fost tratat cu prudență de autorități. Piloții au fost pregătiți să intervină, însă ordinul de doborâre nu a fost dat, pentru a evita riscuri colaterale. Moscova a ales să minimalizeze situația, mergând până la a o ironiza, catalogând obiectul drept un posibil OZN. Confuzia a fost amplificată și de cele două comunicate oficiale contradictorii transmise de partea română, unul indicând că drona a pătruns până la 20 km sud-vest de Chilia, iar altul susținând că aceasta ar fi zburat la nord-est de localitate, traversând ulterior Ismail. Ezitarea autorităților române, lipsa de claritate, puse în oglindă cu reacția promptă a Poloniei la un incident similar, au stârnit ample dezbateri interne. Analistul Bogdan Chirieac a comentat tema într-o intervenție la România TV.
"Nu știu de ce au luat decizia să nu o doboare"
“Datele arată că și polonezii au avut probleme cu doborârea dronelor. Din 20 ar fi doborât 5. Franța, Marea Britanie și cred că și Olanda vor să mute baterii anti-dronă în Polonia după episodul acesta. Deci, procesul nu a fost unul strălucit nici la ei. Nu știu de ce au luat decizia să nu o doboare. Am înțeles că decizia ar fi fost lăsată la mâna piloților. Traian Băsescu spunea că nu e o idee bună, pentru că armata nu e sindicat. Poate că nu e, dar eu cred aici că trebuie aplicat standardul NATO, dacă există un standard în această direcție. Dacă fiecare țară NATO are propriul standard în această chestiune, atunci trebuie să ne alegem și noi unul și pe acela să-l folosim. Decizia este la comandantul operațiunii, cel care urmărește situația pe radar, sau la piloții care sunt în prima linie?
"Acțiunea trebuie confirmată"
În același timp trebuie să înțelegem că acțiunea trebuie confirmată. Ținem minte avionul sud-coreean doborât de ruși, deasupra peninsulei Kamchatka. E un caz. Pilotul de acolo a cerut până în ultima clipă expres permisiunea de a deschide focul. A primit abia în ultima clipă permisiunea când părăsea spațiul aerian rusesc. Așa și aici, piloții întreabă dacă au permisiunea să deschidă focul. Mai ales că e o dronă, nu e un avion de turism, nu e un avion mic, nu e un elicopter, iar noaptea abia o vezi. Deci, aici ar fi trebuit să fie o decizie strict militară, nici măcar civilă.
"Cred că trebuie să ne înarmăm sau să cerem aliaților aceste tipuri de baterii anti-dronă"
Mai e ceva, cred că trebuie să ne înarmăm sau să cerem aliaților aceste tipuri de baterii anti-dronă. Văd că toată lumea își cumpără, iar Japonia, spune Defense România, investește un miliard de euro într-un nou sistem anti-dronă. Problema e următoarea. Dronele sunt foarte ieftine și ucigătoare de tancuri, instalații, rafinării, nave maritime, ce vrei tu, și costă foarte mult să le dai jos. Dacă sunt multe, sistemul aerian nu le mai face față. Trebuie să învățăm ceva de aici și să începem să facem niște investiții. După ce Rusia a testat flancul estic în Nord, în Polonia, a ales să-l testeze și în Sud. În Nord măcar au primit un răspuns, aici nu. Aici li s-a spus, din păcate, că e liber de trecut. Ei testează capacitatea de detectare a dronelor în flancul estic, dar și capacitatea de reacție a aliaților”, a declarat Bogdan Chirieac.
CITEȘTE ȘI: Polonia a doborât o dronă care survola deasupra unor obiective guvernamentale. Doi belaruși, reținuți
Marea Britanie convoacă ambasadorul Rusiei după încălcările spațiului aerian al NATO