Iustin Armașu, Partner Schoenherr și Asociații, a participat la Masa Rotundă a Industriei de Apărare cu titlul ,,Bilanțul sectorului național de securitate în 2026 și prioritățile strategice pentru 2027’’, organizată de DefenseRomania, unde a vorbit despre problemele legislative și administrative cu care se confruntă companiile din industria de apărare din România.
Iustin Armașu este de părere că principalele probleme ale industriei nu țin neapărat de legislație, ci mai ales de modul în care aceasta este aplicată și de lipsa de coordonare între autorități. Potrivit acestuia, anumite prevederi legislative sunt desuete și pot fi îmbunătățite, dar este nevoie de bună-credință și de o aplicare a legii adaptată realităților din piață, fără să fie încălcată voința legiuitorului.
Video:
„Problemele legislative există, dar cred că sunt subsidiare aplicării legii. Legislație perfectă nu știu să existe, nici în România, nici în alte state. Legislația care să fie permanent armonizată cu viața reală, iarăși nu există. Mereu va fi cu un pas în spate.
De aceea trebuie să existe bună-credință și apetență pentru o aplicare a legii, fără să o încălcăm, dar în conformitate cu realitatea din teren și cu voința legiuitorului și a statului.
Fără să pară că mă contrazic, avem anumite aspecte în legislație care sunt desuete și care pot fi îmbunătățite, dar asta nu înseamnă că trebuie să căutăm întotdeauna perfecțiunea.
Ca să dau un exemplu, vreau să vorbesc puțin despre lipsa de coordonare. Toți preopinenții mei au vorbit despre o coordonare care va exista în viitor. Până atunci, avem o lipsă de coordonare între autorități și asta este o provocare pentru oricare dintre jucătorii din piață”, a spus Iustin Armașu.
Lipsa de coordonare între instituții, o problemă pentru proiectele de înzestrare militară
Iustin Armașu a atras atenția asupra lipsei de coordonare între instituțiile statului, care este o provocare pentru proiectele de înzestrare militară. Invitatul a explicat că transferul de tehnologie depinde inclusiv de obținerea vizelor pentru specialiștii străini și de funcționarea eficientă a IGI.
Acesta consideră că este necesară și armonizarea OUG 114 cu Legea 98, pentru că utilizarea platformei SICAP pentru achizițiile militare poate crea probleme.
„Vreau să pornesc de la un exemplu mărunt: se cere transfer de tehnologie. Pentru asta este nevoie de transfer de know-how, pentru asta este nevoie ca oameni de la jucătorul din străinătate să vină să-i pregătească sau să dezvolte facilitatea pe teritoriul României. Pentru asta trebuie să aibă viză, dacă vorbim de persoane non-UE, și pentru asta trebuie ca IGI să funcționeze, ca oamenii respectivi să nu vină cu vize de turist și să desfășoare activități, că nu prea este legal.
Poate că statul ar trebui să coordoneze și aspectele importante care țin de înzestrarea statului, dar și aceste aspecte aparent minore, dar care pot crea dezechilibre foarte mari în proiecte. De aceea, dacă atunci când renovăm o casă avem un diriginte de șantier, avem un project manager, un adevărat project manager pe un proiect de înzestrare de miliarde de dolari nu există din partea statului.
Și pe legislația achizițiilor din domeniul militar, OUG 114, trebuie să creăm o armonizare cel puțin cu Legea 98. Dacă s-ar derula o procedură pe OUG 114 prin intermediul SICAP, și se poate realiza acest lucru, pot apărea destul de multe probleme întrucât platforma SICAP a fost construită pentru Legea 98, cu cerințele de acolo”, a spus Iustin Armașu.
Lipsa criteriilor obiective pentru evaluarea transferului de tehnologie
Iustin Armașu a explicat că legislația nu stabilește criterii obiective pentru evaluarea transferului de tehnologie și că OUG 114 nu prevede o procedură de self-cleaning prin care o companie să poată demonstra că a remediat problemele înainte de a fi exclusă dintr-o procedură de achiziție.
„Un alt aspect care mi se pare important este o lipsă a criteriilor obiective pentru transferul de tehnologie. Cât valorează transferul de tehnologie? Un milion, 100 de milioane, un miliard? Faptul că facilitatea de pe teritoriul României poate să dezvolte tancuri sau mai știu eu ce și nu este în niciun caz o critică la adresa ARCTIS, pur și simplu este o realitate și o întrebare la care eu nu pot să răspund, o întrebare pe care mi-o pun clienții în proiecte.
Citeam zilele trecute în presă că e un adevărat scandal legat de faptul că directorul unei mari companii a intrat într-o relație nepotrivită cu cineva care, aparent, susținea interesele altui stat și mă întreb dacă în industria de apărare din România s-ar întâmpla așa ceva, ce ar putea să facă statul român? Poate să retragă licența? Din punctul meu umil de vedere, nu! Statul român va sta să se uite sau va încerca alte remedii conexe ca să ajungă să izoleze piața de defense.
Ar mai fi și alte exemple pe care le putem da pentru a îmbunătăți legislația. De exemplu, OUG 114 nu are procedură de self-cleaning, adică dacă autoritatea contractantă va considera că nu sunt îndeplinite anumite criterii, elimină direct concurentul, neavând posibilitatea cu adevărat de a arăta faptul că a existat o procedură de self-cleaning”, a spus Iustin Armașu.
Rigiditatea SGB-urilor
Iustin Armașu a criticat rigiditatea garanțiilor bancare, care sunt greu de obținut și costisitoare din cauza perioadelor lungi pentru care trebuie emise și a propus garanții pe un an, cu obligația de reînnoire înainte de expirare.
„Un alt aspect de care s-au lovit toți jucătorii din piață este rigiditatea tuturor SGB-urilor, indiferent de orice tip de garanție, știm cu toții, proiectele sunt mari, SGB-urile sunt mari. Se cere ca acestea să fie emise pe o durată foarte lungă, fie că vorbim de cinci ani, fie că vorbim de patru ani, și așa mai departe, fără să se țină cont de realitatea din teren.
Astfel de SGB-uri sunt foarte greu de obținut, sunt foarte scumpe și statul nu obține cu adevărat un beneficiu de pe urma costului jucătorului. În egală măsură, la fel de eficient era și să se permită jucătorului să aducă un SGB valabil pe un an și cu 30 de zile înainte să fie obligat să depună un nou instrument de garantare sub sancțiunea executării celui anterior. Evident că toată lumea s-ar fi conformat și statul ar fi beneficiat de aceleași garanții.
Ce aș recomanda unui jucător care vrea să intre pe piață? Să-și ia un avocat de defense bun și, în al doilea rând, să vină cu foarte multă flexibilitate și să încerce să se adapteze el la realitatea din teren, din România, nu să încerce să implementeze modalitatea de business din alte state, pentru că s-a dovedit că, oricât de tânără ar fi industria de defense din România, are o anumită specificitate și evident recomand jucătorilor să se adapteze la ea”, a spus Iustin Armașu la Masa Rotundă a Industriei de Apărare, organizată de DefenseRomania.