Numărul înșelătoriilor a crescut în ultima perioadă nu doar în România, ci și în Republica Moldova. Tot mai mulți oameni cad în plasa escrocilor și pierd sume colosale de bani.
Înșelătoriile telefonice sunt tot mai dese și tot mai greu de depistat. Escrocii și-au perfecționat în ultima vreme strategia, așa că, de multe ori, oamenilor le este greu să își dea seama că au de-a face doar cu o păcăleală care îi poate costa scump, mii de lei sau chiar golirea conturilor, mai ales atunci când nu sunt informați despre aceste practici, iar escrocii folosesc numele unor instituții publice sau bancare. Se întâmplă la noi, se întâmplă și în Republica Moldova, doar că autoritățile de peste Prut se axează mai mult pe prevenție.
În parcarea unui supermarket din orașul Ungheni, aflat la aproximativ 56 de kilometri de Iași, pe lângă tradiționalele oferte anunțate la megafon, răsună un mesaj de avertisment în legătură cu aceste escrocherii telefonice. Nu doar o dată pe zi, ci la interval de câteva minute, moldovenii aud următorul mesaj înregistrat de Poliția Republicii Moldova:
"Escrocii schimbă povestea. Un singur apel poate schimba tot. Astăzi te sună pentru un credit, mâine - pentru un coleg, poimâine - în numele poliției. Escrocii își schimbă mereu identitatea, poveștile se schimbă, vocea se schimbă, numărul se schimbă, dar scopul rămâne același. Pot inventa orice poveste pentru a părea credibili: credit pe numele tău, colet blocat, amendă neachitată. Trimit link-uri false, mesaje aparent oficiale, documente inventate sau chiar legitimații false. Escrocii nu vorbesc o singură limbă. Pot vorbi română sau rusă și chiar schimbă limba pentru a părea mai credibili. Cer bani, coduri SMS, date bancare, acces la telefon. Indiferent de scenariu, metoda este aceeași: panică, presiune și grabă. Totul este construit să pară real, convingător, urgent. Dacă te grăbesc, te sperie, îți cer bani, coduri sau date personale - este o capcană. Închide apelul, verifică informația doar în surse oficiale. Dacă ai dubii, anunță poliția. Escrocii schimbă tactica, nu și scopul".
Doar în primele patru luni ale anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 1052 de cazuri de escrocherie. Oamenii au pierdut peste 141 de milioane de lei. 140 de victime au crezut că vorbesc la telefon cu angajați ai băncii sau ai serviciilor de securitate. Cea mai mare sumă pierdută într-un singur apel a fost de 750.000 lei.
Două escrocherii cu investiții fictive, documentate acum de Poliția Republicii Moldova. Prejudiciul depășește un milion de lei
Un caz recent documentat acum de Poliția Republicii Moldova este cel al escrocheriilor cu investiții fictive. Inspectoratul General al Poliției (IGP) din Republica Moldova a anunțat acum patru zile că a înregistrat două noi cazuri de escrocherii telefonice, iar prejudiciul total cauzat victimelor depășește un milion de lei.
Potrivit IGP, autorii au contactat victimele prin aplicații de mesagerie, precum WhatsApp și Telegram, dar și prin intermediul unor platforme de investiții, prezentându-se drept consultanți financiari și promițând câștiguri consistente din investiții în criptomonede și alte instrumente financiare.
„Victimele au fost convinse să efectueze mai multe transferuri de bani către conturile indicate de suspecți, folosind economii personale, credite bancare sau împrumuturi. În aceste cazuri au fost utilizate platforme create exclusiv pentru a induce în eroare și a sustrage mijloacele financiare ale investitorilor”, a anunțat IGP.
În unul dintre aceste cazuri, victima a fost determinată, în perioada 12 mai – 16 iulie, să investească pe o platformă fictivă, efectuând transferuri repetate sub promisiunea unor profituri ridicate.
„După ce nu a mai putut retrage fondurile, aceasta a sesizat poliția. Prejudiciul înregistrat se ridică la 600.000 de lei”, a subliniat IGP.
Tot atunci Inspectoratul General al Poliției (IGP) anunța că oamenii legii au reușit, în descurs de 24 de ore, să prevină 58 de tentative de escrocherie, fără ca infractorii să provoace prejudicii.
De multe ori, victimele sesizează autoritățile cu întârziere
Totodată, într-o postare pe Facebook, Poliția Republicii Moldova susține că de multe ori victimele sesizează autoritățile cu întârziere, iar asta reduce semnificativ șansele de recuperare a banilor, dar și șansele de identificare a făptașilor. Prin urmare, mesajele de avertizare sunt postate din ce în ce mai des, astfel încât situațiile în care moldovenii cad în plasa escrocilor să poată fi reduse. Oamenilor li se amintește constant să întrerupă imediat apelurile telefonice care par suspecte, dar și să distribuie avertismentele lansate de polițiști pentru ca și cei apropiați, în special persoanele în vârstă, să fie protejați de escroci.
"În ultimele 24 de ore, Poliția a înregistrat 5 cazuri de escrocherii comise prin telefon și online, însă toate infracțiunile au fost săvârșite #anterior și raportate abia acum de victime. Valoarea totală a prejudiciului este de 1.643.728 de lei.
Poliția constată că, în multe cazuri, victimele sesizează autoritățile cu întârziere. Acest lucru reduce semnificativ șansele de recuperare a banilor și de identificare a făptașilor, deoarece:
- tranzacțiile financiare nu mai pot fi blocate la timp;
- sumele de bani sunt retrase rapid de infractori;
- identificarea și documentarea persoanelor implicate devine mult mai dificilă.
Cel mai semnificativ caz a fost înregistrat în municipiul Chișinău. O femeie de 75 de ani a fost apelată de persoane care s-au prezentat drept angajați ai MAI și SIS. Sub pretextul că pe numele acesteia ar fi fost efectuat un transfer către o organizație criminală, escrocii au determinat victima să transmită, prin intermediul unui curier, 990.000 de lei, din economiile proprii.
Poliția reamintește: angajații instituțiilor publice nu solicită niciodată la telefon transmiterea banilor, a datelor bancare sau a codurilor de securitate. Dacă primiți un astfel de apel, întrerupeți imediat convorbirea, nu transmiteți bani sau date personale și apelați de urgență 112", se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Poliției Republicii Moldova, acum două zile.
În România, mesajele de avertisment privind escrocheriile vin în mare parte de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC, nu de la Poliția Română. Totuși, poate și exemplul moldovenilor cu mesajele transmise prin megafon ar putea fi o soluție bună, astfel încât și la noi să poată fi prevenite mai multe dintre cazurile de înșelătorii, în plasa cărora continuă să cadă numeroși români, în special persoane în vârstă care nu stau pe rețelelele sociale să citească postările DNSC.