În ultimele luni, tema majorării taxelor, de la TVA la impozite și accize, a dominat agenda publică, alimentată de avertismentele analiștilor privind riscul unui efect de bumerang într-o economie deja fragilizată. Într-un climat marcat de inflație persistentă, deficit bugetar și o guvernare aflată sub presiunea consolidării fiscale, temerile s-au adeverit: creșterea TVA-ului, măsură cu care Executivul condus de Ilie Bolojan s-a lăudat ca fiind instrument pentru a aduce mai mulți bani la buget, a produs exact contrariul. Consum în scădere, prețuri mai mari și venituri fiscale sub așteptări – acestea sunt efectele directe ale trecerii TVA-ului de la 19% la 21%, într-un moment în care puterea de cumpărare a românilor este deja erodată de scumpiri, facturi tot mai greu de dus și dobânzi în creștere. Datele oficiale arată că rata de colectare a TVA-ului s-a diminuat cu 3%, iar statul a încasat cu aproximativ 350 de milioane de lei mai puțin, deși obiectivul era exact opusul.
Fostul premier Victor Ponta a comparat situația actuală cu perioada mandatului său de acum un deceniu, când reducerea TVA-ului a stimulat consumul, a scăzut evaziunea și a menținut deficitul în limite controlabile. În timp ce premierul Bolojan susține că veniturile statului au crescut cu 10 miliarde din TVA, accize și CASS, analiza completă arată că, de la 1 august încoace, efectul net este negativ. Într-o intervenție la România TV, analistul Bogdan Chirieac a comentat efectul de bumerang al măsurilor guvernului.
"Domnul Bolojan nu ține seama de niște lucruri"
"Cumva, în raportarea acestor cifre, domnul Bolojan nu ține seama de niște lucruri. Poate că e cum spune dânsul, că nu-mi imaginez că un premier în funcție poate să mintă cu așa ceva, dar nu cred că a citit cifrele care trebuie. Nu cred că ține seama de rata inflației. E aproape 10% anul acesta. În cifre absolute o fi luat cu 10 miliarde mai mult. Cât înseamnă cele 10 miliarde? În termeni reali înseamnă mai puțin decât a încasat anul trecut. Aici e diferența.
Mai e ceva și merită să menționăm. Dânsul a comparat anul trecut cu anul curent. Noi am analizat luna de după majorare cu luna înainte de majorare. Așa simți cu adevărat dacă a crescut sau nu. Bine, cu statistica te poți juca foarte mult.
Mai merită să atragem atenția pe ceva. Deficitul, pare, că va fi mai mic la sfârșitul acestui an pentru că statul român nu plătește facturile. Ei au oprit proiecte, au facturi pentru lucrări efectuate, dar nu vor plăti facturile anul acesta. Cu tot cortegiul aferent. Unii zic că va fi din nou acea chestiune, pe care altminteri a făcut-o și guvernul Ciolacu în decembrie 2024, în care, în primul și în primul rând, a fost diferența între deficitul pe cash și cel ESA. ESA se referă la cheltuieli angajate, cel pe cash se referă la banii efectiv plătiți de stat. Europa îl monitorizează pe cel cu cheltuieli angajate, nu pe cel cu cheltuieli plătite. Aici degeaba va face treaba asta.
În februarie au venit datele de la Eurostat. Da, se pare că sunt foarte multe facturi băgate la plată, care nu sunt achitate. E vorba și de compensarea la energie, dar și de cei care lucrează în infrastructură. Asta înseamnă că firmele acestea, care au mulți angajați, specialiști în construcții, pot pierde personalul, și e foarte greu să refaci o firmă după 6 luni de inactivitate. Oamenii aceia pleacă în Germania, în Franța, în Marea Britanie, la muncă. Știm bine că e foame de muncitori de infrastructură peste tot în Uniunea Europeană. O să-i ia ei.
Sunt noi taxe și impozite care deja sunt votate și vor intra în funcțiune de la 1 ianuarie. Serviciile HoReCa vor avea, de la 1 ianuarie, 21%. Dacă PSD-ul vrea să facă ceva, acum e momentul", a explicat Bogdan Chirieac.
CITEȘTE ȘI: Oana Gheorghiu, replici la Guvern. Ioana Dogioiu i-a sărit în apărare