Marine Le Pen a anunțat că va candida pentru a patra oară la alegerile prezidențiale din Franța, programate în 2027. Decizia sa pune capăt speculațiilor potrivit cărora i-ar fi cedat locul lui Jordan Bardella, liderul de 30 de ani al partidului Rassemblement National și politician pe care o parte dintre oficialii europeni îl considerau o variantă mai ușor de gestionat în relația cu Bruxellesul.
„Sunt aici, în această seară, pentru a vă spune că sunt candidata la alegerile din 2027”, a declarat Marine Le Pen într-o intervenție la postul francez TF1, notează Politico. Anunțul a venit în aceeași zi în care lidera formațiunii a fost condamnată la un an de arest la domiciliu, cu monitorizare prin brățară electronică. Cu toate acestea, condamnarea nu a determinat o retragere din viața politică, iar Le Pen a ales să confirme public că va intra din nou în competiția pentru președinția Franței.
În ultimele luni, în instituțiile europene s-a conturat ideea că Jordan Bardella ar putea reprezenta o schimbare de stil în comparație cu Marine Le Pen. Parlamentari europeni, oficiali și analiști apreciau că liderul Rassemblement National are o abordare mai pragmatică și mai puțin ideologizată în raport cu Uniunea Europeană.
Diferența de percepție nu înseamnă însă că Bruxellesul îl considera un aliat, notează sursa citată. O eventuală victorie a lui Bardella ar fi produs, la rândul său, schimbări importante în poziția Franței față de proiectul european. Totuși, mai mulți oficiali apreciau că dialogul cu acesta ar fi fost mai ușor decât cu Marine Le Pen.
„Între cei doi, Bardella este preferat. Totuși, și el ar reprezenta o ruptură majoră față de relația istorică a Franței cu Uniunea Europeană”, a declarat Mujtaba Rahman, director pentru Europa al Eurasia Group.
Ascensiunea lui Bardella în partid a coincis cu o moderare a unor poziții istorice ale Rassemblement National privind Uniunea Europeană. Spre deosebire de Marine Le Pen, acesta nu a susținut ieșirea Franței din Uniunea Europeană, abandonarea monedei euro sau desființarea Comisiei Europene.
Oficialii europeni se tem de blocaje majore în Uniunea Europeană
Anunțul candidaturii lui Marine Le Pen a fost urmărit cu atenție la Bruxelles. În următorii ani, Uniunea Europeană va negocia noul buget multianual și încearcă să avanseze proiecte comune în domeniul apărării și al securității. În acest context, mulți oficiali consideră că o președinție Le Pen ar complica obținerea consensului între cele 27 de state membre.
„Ceea ce ne îngrijorează este amenințarea reprezentată de extrema dreaptă, atacul asupra drepturilor cetățenilor europeni și asupra politicilor care îi sprijină. Vom lupta, indiferent care sunt numele sau prenumele lor”, a declarat Iratxe García, lidera grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, conform sursei citate.
Și eurodeputatul olandez Dirk Gotink a transmis un mesaj rezervat: „Indiferent cine candidează, este încă departe de a avea un program economic credibil”.
Potrivit mai multor observatori europeni, Jordan Bardella a încercat în ultimii ani să transmită un mesaj mai apropiat de mediul de afaceri decât cel promovat de Marine Le Pen. Una dintre diferențele invocate este poziția privind reforma pensiilor. Le Pen și-a menținut promisiunea de reducere a vârstei legale de pensionare la 62 de ani, măsură privită cu îngrijorare în instituțiile europene din cauza impactului asupra finanțelor publice. În schimb, Bardella a cultivat relații mai apropiate cu reprezentanții mediului economic și a transmis semnale că ar susține politici economice mai apropiate de dreapta clasică.
„Discută cu directori executivi și este mai puțin ideologizat”, a spus Mujtaba Rahman.
Liderul Rassemblement National s a declarat dispus să colaboreze cu alți lideri conservatori europeni, precum premierul Italiei, Giorgia Meloni, sau cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Într-un interviu acordat publicației germane FAZ, Bardella afirma că există „puncte comune” cu Merz privind reducerea birocrației, politica de migrație, competitivitatea și simplificarea unor reguli de mediu.
Relația cu Rusia rămâne un subiect sensibil
Un alt element analizat la Bruxelles privește relația cu Rusia. Marine Le Pen a fost criticată ani la rând după ce partidul său a contractat un împrumut de la o bancă apropiată Kremlinului pentru finanțarea campaniei prezidențiale din 2017. Acest episod a alimentat suspiciunile privind apropierea sa de președintele rus Vladimir Putin.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Le Pen și a schimbat discursul față de Moscova. Cu toate acestea, trecutul continuă să influențeze percepția multor oficiali europeni.
Jordan Bardella nu este asociat cu această moștenire politică, însă experiența sa limitată ridică alte semne de întrebare.
„În funcție de perspectiva din care privim lucrurile, lipsa de experiență a lui Bardella putea reprezenta fie un avantaj, fie o provocare majoră”, a explicat Mujtaba Rahman.
Mai mulți eurodeputați consideră că Marine Le Pen continuă să fie asociată cu trecutul formațiunii fondate de tatăl său, Jean Marie Le Pen. „Cred că el, Bardella, este mai moderat decât Marine Le Pen”, a declarat eurodeputata croată Željana Zovko.
„Marine Le Pen poartă încă această moștenire de la tatăl ei”, a adăugat aceasta. Totuși, Zovko consideră că nici Bardella nu ar urma modelul politic adoptat de Giorgia Meloni în Italia. În opinia sa, o victorie a Rassemblement National în alegerile prezidențiale din 2027, indiferent dacă ar fi obținută de Marine Le Pen sau Jordan Bardella, ar putea marca „sfârșitul proiectului european așa cum îl cunoaștem”.
Există și lideri europeni dispuși să colaboreze cu Rassemblement National
Nu toate reacțiile din Parlamentul European au fost negative. Eurodeputatul leton Ivars Ījabs l a descris pe Bardella drept „un politician foarte talentat”, dar a atras atenția asupra pozițiilor sale privind NATO.
„Este foarte sceptic față de NATO”, a spus eurodeputatul, amintind că Bardella a susținut în trecut retragerea Franței din structura de comandă militară a Alianței: „Este exact ceea ce am dori să evităm, pentru că ar fragmenta NATO”.
Există însă și lideri politici care privesc favorabil o eventuală colaborare cu Rassemblement National.
„Ne dorim o schimbare reală în Europa și, dacă vom putea coopera cu oricare dintre acești doi parteneri, vom fi bucuroși”, a declarat Patryk Jaki, copreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.