Potrivit lui Borrell, o înţelegere este "foarte aproape" şi aceasta ar putea face Orientul Mijlociu mai sigur şi aduce uşurare milioanelor de iranieni afectaţi de sancţiunile petroliere şi financiare reimpuse de SUA când acestea s-au retras din acord, cu trei ani în urmă.
"În aceste negocieri, suntem în criză de timp", a atenţionat Borrell în faţa unor jurnalişti la Beirut. "Am investit mult capital politic... şi sper că rezultatul alegerilor nu vor deveni ultimul obstacol care să zădărnicească procesul de negociere. Din câte ştiu eu, nu va fi cazul", a declarat Borrell.
Iranul şi cele cinci mari puteri care sunt parte la acordul nuclear din 2015 (Germania, China, Franţa, Marea Britanie şi Rusia) organizează duminică la Viena o reuniune plenară, prima după alegerea ultraconservatorului Ebrahim Rais al-Sadati ca preşedinte al Republicii Islamice.
Negocierile, care au început în aprilie, implică în mod indirect Statele Unite, cu scopul de a determina Washingtonul să revină la acord, pe care l-a abandonat în 2018, iar Teheranul să revină la respectarea deplină a acestuia.
După decizia lui Donald Trump de a părăsi acordul şi de a impune sancţiuni, Iranul a început să abandoneze constrângerile impuse producţiei sale de material nuclear, notează Agerpres.
Alegeri prezidențiale în Iran
Amintim faptul că Ebrahim Raisi a obţinut 62% dintre cele 28 de milioane de voturi exprimate. În Iran, funcţia de preşedinte este a doua ca importanţă, după cea de Lider Suprem.
Ebrahim Raisi, un cleric ultranaţionalist în vârstă de 60 de ani, a fost ales preşedinte. Raisi se află pe lista de sancţiuni a SUA pentru implicarea sa, ca judecător, în executarea deţinuţilor politici ai regimului de la Teheran, în anii 80. În mod paradoxal, rezultatul votului înseamnă că negocierile privind revenirea Iranului în acordul nuclear semnat cu Occidentul în 2015 pot fi deblocate.
Deşi Raisi a obţinut peste 60% din voturi, alegerile au fost contestate. Toţi candidaţii care doreau reforme au fost descalificaţi de Consiliul Garidenilor, cel care a avut ultimul cuvânt în privinţa listei, notează Mediafax.
„În ciuda tuturor plângerilor şi nemulţumirilor mele faţă de situaţia actuală, am votat pentru că consider că votul este o practică pentru democraţie şi o nevoie esenţială pentru orice societate civilizată.”, a spus Zamani, rezident Teheran.
În Iran, funcţia de preşedinte este a doua ca importanţă, după cea de lider suprem.
Şeful statului are o cuvânt greu de spus asupra politicii interne şi a afacerilor externe. Dar liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, este cel care are ultimul cuvânt în toate problemele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
