Atentatul de la Sarajevo (supranumit și „Împușcătura care s-a auzit în toată lumea”) a avut loc în data de 28 iunie 1914pe podul latin din Sarajevo. În atentat au fost uciși arhiducele Franz Ferdinand și soția sa, ducesa Sophie Albina Chotek, de către extremistul sârb Gavrilo Princip. Acesta a fost unul dintre cei șase membri ai rețelei teroriste coordonate de Danilo Ilić, care avea în spate organizația panslavistă Mâna Neagră.
Atentatul a dus la declanșarea primei conflagratii mondiala din istorie. Scopul politic al asasinatului a fost acela de a urgenta desprinderea provinciilor de sud ale Imperiului Austro-Ungar in scopul formarii unei noi entitati statale denumita Yugoslavia sau Marea Serbie.
O primă încercare de asasinare a arhiducelui şi a ducesei a avut loc în drum spre primăria oraşului, când sârbul Nedeljko Cabrinovic a aruncat o bombă spre maşina în care se aflau înalţii oaspeţi. Cei vizaţi au scăpat nevătămaţi, dar au fost răniţi doi însoţitori ai acestora şi şase persoane din rândul privitorilor.
În ciuda celor întâmplate, Franz Ferdinand a refuzat să îşi întrerupă vizita şi, după primirea festivă de la primărie, a insistat să facă un tur al oraşului. Soţia sa a încercat să-l convingă să renunţe la acest tur, dar stăruinţele sale au fost zadarnice.
Imediat după ce arhiducele şi soţia sa au părăsit primăria, sârbul bosniac Gavrilo Princip s-a desprins din mulţime şi de pe un pod aflat în apropierea guvernului a tras, de la foarte mică distanţă, două gloanţe mortale spre cuplul princiar. Victimele au fost duse la spital, unde s-a constatat moartea lor.
La fel ca Nedeljko Cabrinovic, şi Princip a fost arestat imediat după atacul ucigaş. În acel moment, Princip nu avea împlinit majoratul, de aceea nu a fost condamnat la moarte, ci la 20 de ani de închisoare la Theresienstadt (astăzi Terezin, Cehia), unde a murit peste patru ani de tuberculoză.
A doua zi după atentat, sicriele cu trupurile neînsufleţite au fost duse la gara din Sarajevo, cortegiul funerar fiind condus de mai multe batalioane de infanterie şi de cavalerie. Tunurile din cetate au tras o salvă de doliu, după care trenul s-a pus în mişcare. Înmormântarea a avut loc la Viena, într-un cadru restrâns.
Asasinarea moștenitorului tronului și a soției sale a dus la escaladarea tensiunilor din Europa și, o lună mai târziu, Austro-Ungaria declara război Serbiei, deși aceasta acceptase condițiile din ultimatumul pe care îl primise. Intrarea altor puteri europene în război, la începutul lunii august, a dus la declanșarea primei mari conflagrații a secolului trecut, în care au murit mai mulți oameni decât în oricare alt război care avusese loc până atunci.
Confruntarea militara la care au participat 33 de state de pe cinci continente, pe parcursul a 52 de luni, a fost fara precedent in istoria omenirii, ca amploare, arie de desfasurare si durata.
Cine era Franz Ferdinand
Franz Ferdinand s-a născut în Graz, Austria, fiind fiul cel mare al arhiducelui Karl Ludwig (fratele cel tânăr a lui Franz Josef al Austriei) şi al prinţesei Maria Annunciata (a doua soţie a lui Karl Ludwig). Când avea 12 ani, unchiul său ducele Francisc al V-lea de Modena a murit, numindu-l pe Franz Ferdinand moştenitor.
România în Primul Război Mondial
România a intrat în Primul Război Mondial pentru Transilvania. Regele Ferdinand a anunţat hotărârea în plenul Consiliului de Coroană din 27 august 1916.
Vreme de doi ani, Bucureştiul îşi păstrase neutralitatea. Fiecare tabără încercase să atragă Bucureştiul de partea ei. Puterile Centrale, adică Germania şi Austro-Ungaria, promiteau mai multe drepturi pentru românii din Transilvania şi protecţie contra pretenţiilor Bulgariei asupra Dobrogei. Antanta, alcătuită din Anglia, Franţa şi Rusia, a fost iniţial foarte rezervată în promisiuni. Dar când aliaţii au întâmpinat mari probleme pe frontul de vest, premierul Brătianu a obţinut recunoaşterea drepturilor României asupra Ardealului.
Ferdinand de Hohenzollern a acceptat cu stoicism direcţia impusă de opinia publică şi confirmată cu hotărâre de regină, englezoiaca Maria. Regele Ferdinand a plătit scump decizia ca România sâ intre zn răsboi alături de Antanta. El a fost şters din casa de Hohenzollern şi a pierdut dreptul de a-şi mai folosi numele german.
Aşa s-a născut, în toiul Primului Război Mondial, dinastia de România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
