Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Revoltă la Universitatea din Timișoara: "Petre Țuțea nu poate deveni nume de stradă!". Ce îi reproșează filosofului

Covrig Roxana / 25 ian 2014 / 21:25
strada-fara-nume-tutea-pietonala-mica-4
strada-fara-nume-tutea-pietonala-mica-4

Primăria din Timișoara a luat o decizie care provoacă reacții dure. Conducerea a decis ca străduța pietonală "Fără Nume" să fie numită după filosoful Petre Țuțea. Profesorii timișoreni se revoltă. 

[caption id="attachment_416204" align="aligncenter" width="640"] Foto: opiniatimisoarei.ro[/caption]

Cadre didactice din cadrul Facultății de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Vest au trimis o scrisoare către Consiliul Local. Ei nu sunt de acord cu decizia luată de Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Străzi, scrie opiniatimisoarei.ro.

Profesorii spun că Petre Țuțea nu a avut nicio relație biografică cu Timișoara, ci a fost un legionar convins, "o personalitate controversată și neconsonantă cu spiritul civic și cultural al Timișoarei".

Iată scrisoarea pe care profesorii o trimit Consiliului Local Timișoara:

"Către Consiliul Local Timișoara,

Am aflat recent din presa locala faptul că o strada din centrul Timișoarei ar putea purta numele "Petre Tuțea”. Propunerea a fost înaintată și aprobată de către Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Străzi, Parcuri, Piețe urmând să fie adusă în atenția Consiliului Local Timișoara în viitor. Considerăm că numirea unei străzi este unul din gesturile simbolice importante ale unei localități având un rol de identificare și construcție identitară. Imaginea de ansamblu a numelor străzilor orașului formează împreună cu denumirile instituțiilor publice, cu monumentele și celelalte obiecte urbane o configurație fizică, concretă a valorilor noastre. În acest context dorim să ne opunem propunerii menționate. Aducem următoarele argumente.

1. Petre Țuțea nu a avut nici o relație biografică cu orasul Timișoara.

2. Petre Țuțea a fost, în tinereșe, membru al nomenclaturii legionare, având poziții de decizie în guvernarea legionară, a fost unul dintre autorii Manifestului Revoluției Naționale și a publicat articole de presă propagând ideile legionare, motiv pentru care considerăm că este o personalitate controversată și neconsonantă cu spiritului civic și cultural al Timișoarei.

3. Simbolul Petre Țuțea este legat de o configurație ideologică de extremă dreapta străina de identitatea orașului nostru pe care ne-o dorim legată de valori ale libertății, democrației, toleranței și progresului.

Cu stimă, Prof.dr. Robert D. Reisz, Facultatea de știinte Politice, Filozofie și știinte ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara Lect.dr. Constantin Pârvulescu, Facultatea de știinte Politice, Filozofie și stiinte ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara Lect.dr. Claudiu Mesaros, Facultatea de știinte Politice, Filozofie și stiinte ale Comunicării, Universitatea de Vest, Timișoara Conf.dr. Ciprian Panzaru, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest Timișoara”.

Scrisoarea va fi depusă săptămâna viitoare la sediul Primăriei Timișoara.

Petre Țuțea a fost filosof, eseist, economist, om politic. El s-a născut în familia unui preot ortodox, a studiat la Liceul "Neagoe Basarab” din Câmpulung-Muscel și la Liceul "George Barițiu” din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj și ajuns doctor în Drept administrativ, Magna cum laude. Petre Țuțea a colaborat la diverse publicații, a fost arestat de către autoritățile comuniste, în 1948, timp de cinci ani anchetat fără condamnare. În 1957 este condamnat la 10 ani de închisoare sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale. Doi ani mai târziu i se intentează un nou proces și este condamnat la 18 ani de muncă silită, din a executat 8. A fost eliberat în timpul amnistiei în 1964. Spre sfârșitul vieții a scris "Antropologie creștină”.

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25