Refugiaţii din Ucraina pe care nu îi primeşte nimeni: Stăm pe podea, precum câinii

În gara centrală din Praga, la doar câteva zeci de metri de turiştii care admiră statuia lui Sir Nicholas Winton, bursierul american care a ajutat 669 de copii evrei să scape de naziştii din Cehoslovacia celui de-al Doilea Război Mondial, se află sute de cetăţeni ucraineni de etnie rromă, care se adăpostesc în singurul loc disponibil pentru ei după plecarea din ţara de origine. 

Spre deosebire de ucrainenii care au primit vize de refugiaţi, aceştia au aflat că nu au nici unde să meargă, dar şi că nimeni nu îi vrea. 

"Este cea mai importantă situaţie din Republica Cehă", declară Geti Mubeenova, coordonator pentru situaţii de criză al Organizaţiei de Ajutor pentru Refugiaţi (OPU), conform The Guardian. 

"Am venit aici pentru a ajuta cu informaţii, dar ne confruntăm cu o adevărată criză umanitară. Şi nu e sustenabil", a mai spus ea. 

"Stăm pe podele, precum câinii"

Mulţi ucraineni rromi aşteaptă ca autorităţile din Cehia să ia o decizie privind statutul lor, să afle dacă se califică pentru şedere permanentă sau dacă trebuie să plece spre alte zone. 

"Am încercat să ne înregistrăm pentru protecţie pentru refugiaţi, dar nu ne-au acceptat. Nu ne-au dat nicio hârtie ca să ne explice şi motivul. Am venit aici în căutarea unui loc unde să trăim, dar în loc de asta stăm pe podele, precum câinii. Suntem epuizaţi, nu mai avem energie. Mi-am pierdut orice speranţă", a explicat Zanna, o mamă a trei copii din Kiev. 

Conform voluntarilor, povestea Zannei este similară tuturor rromilor care ajung în Cehia din Ucraina. 

Totul pleacă, spune Mubeenova, de la prejudecăţile anti-rromi din Cehia şi ţările învecinate. Spre exemplu, unii rromi ucraineni care au plecat spre Germania au fost nevoiţi să se întoarcă, după ce la Dresda nu li s-a permis să coboare din trenuri. 

Probleme din cauza unei măsuri a premierului maghiar, Viktor Orban

Autorităţile din Cehia spun că mulţi rromi nu se califică pentru statutul de refugiaţi deoarece au cetăţenie europeană. Totul graţie unui politici publice adoptate de Viktor Orban, premierul Ungariei, care a decis să acorde cetăţenie maghiară etnicilor din regiunea Transcarpatia, din Ucraina. 

Mulţi posesori de paşaport maghiar spun, însă, că au fost păcăliţi să accepte documentele, fără să înţeleagă consecinţele cetăţeniei duale. Ba chiar unii spun că au plecat de la Praga spre Budapesta, dar acolo nu li s-a permis şederea pe motiv că documentele lor ar fi falsificate. 

Totuşi, Mubeenova spune că doar unul din cinci rromi refugiaţi în Praga deţine cetăţenie maghiară. 

"Am vorbit cu reprezentanţii primăriei din Praga, cu poliţia, şi am observat că se schimbă narativul. Oamenii nu mai vorbesc despre refugiaţi, ci despre migranţi economici, despre o formă de turism. Autorităţile mi-au spus că aceştia nu au documentele necesare pentru a aplica pentru protecţie, dar nici nu li se permite să aplice. Iar asta nu e legal!", a mai spus Mubeenova. 

Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al ministerului ceh de Interne, responsabil pentru procesarea refugiaţilor, spune că mulţi dintre cei care au aplicat pentru protecţie temporară au primit ofertă de relocare într-un cartier de corturi din Troja, în vecinătatea Pragăi. 

"Unii refuză oferta şi se întorc în gara centrală. E drept că sunt în gară şi oameni care nu au aplicat pentru protecţie sau oameni care nu se califică la acest statut. Când o cerere pentru protecţie temporară este depusă, se face o analiză, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, pentru a afla dacă persoana respectivă este eligibilă. Dacă se dovedeşte că aplicantul este cetăţean al altui stat UE, protecţia temporară nu poate fi acordată", a transmis acesta. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News