EXCLUSIV  Psiholog: reforma sistemului de educaţie. Elevii au nevoie de o schimbare

Maria Dumitraşcu / 22 apr 2019 / 23:11 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Dacă dorim să reformăm sistemul de educaţie de astăzi, în primul rând ar trebui să ne întrebăm „ce este educaţia?”. Astfel, răspunsurile pot conduce la formarea unor perspective care să reflecte ceea ce contează pentru copiii şi adulţii din prezent.

Deşi modul de predare a început să se schimbe în ultimii ani (lecţiile sunt din ce în ce mai interactive), încă nu se explorează şi încurajează suficient creativitatea elevilor. Aceştia sunt puşi să memoreze o cantitate de informaţie excesivă, prin repetare şi stocare a informaţiilor fără a înţelege sensul acestora, fiindu-le stimulată memoria mecanică şi învăţarea superficială, formală,  în loc să le fie dezvoltată gândirea critică. Ajung la vârsta adultă să nu poată înţelege conţinurile logice, să le fie extem de dificil să înveţe astfel. Deseori memoria mecanică este ineficientă, informaţiile stocate se pierd imediat după ce persoana le-a accesat pentru un examen. Desigur, aceasta este necesară în anumite situaţii, precum atunci când materialul nu are o structură logică internă, de exemplu în reţinerea datelor istorice, denumirilor, numelor de persoane etc.

Cel mai important proces mental care trebuie stimulat şi explorat reprezintă cel mai înalt nivel comportamental uman: creativitatea. Aceasta îi va ajuta pe elevi să realizeze lucruri noi, de o valoare individuală, socială, în orice domeniu, le va arăta aspecte deosebite ale realităţii şi ale propriei persoane în drumul lor spre cunoaşterea de sine, îi va conduce spre elaborarea unor soluţii originale de rezolvare a problemelor şi la căi de exprimare în moduri unice. Cei care au reuşit să schimbe ceva în lume au avut o viziune creativă asupra realităţii prezente, fiind adevăraţi creatori, depăşind realitatea şi explorând teritorii noi, contribuind, astfel, la progresul cunoaşterii. Creativitatea stimulează toate însuşirile persoanei, ajutând-o să realizeze un produs definit prin noutate şi originalitate. Dacă elevii nu sunt sprijiniţi şi îndrumaţi spre explorarea acesteia, nu vor putea ajunge la potenţialul lor maxim. Informaţiile plictisitoare (pentru că sunt prezentate în acest mod şi în exces) le suprimă creativitatea şi gândirea critică, le îngrădăşte libertatea de a se exprima şi de a fi fiinţe individuale cu propria viziune.

 

Elevii nu ar trebui să fie în competiţie cu nimeni, nu ar trebui să se compare cu nimeni

 

Dacă nu s-ar mai pune atât de mult accent pe competiţie (elevii nu ar trebui să fie în competiţie cu nimeni, nu ar trebui să se compare cu nimeni), dacă s-ar renunţa la evaluarea prin note şi teste standardizate, şi ne-am reaminti ce înseamnă, de fapt, educaţia, cu siguranţa am încuraja elevii să iubească cunoaşterea, să o caute constant şi să se bucure de ea. Este greşit să cerem unui elev să reproducă informaţiile şi să-l notăm pentru asta (pentru memoria mecanică), este greşit să nu îi încurajăm propriile idei, gândirea independentă, să-l notăm pentru creativitatea lui unică şi să-i impunem propriile soluţii şi mod de a privi lucrurile. El trebuie să înveţe cum să gândească. E important ca lecţiile să fie interactive, să fie încurajat discursul liber şi lucrul colaborativ, exprimarea propriilor opinii  şi întrebări, fără ca elevii să fie notaţi pentru asta, pentru că evaluarea prin note şi competiţia cu colegii inhibă şi suprimă orice dorinţă şi iubire faţă de cunoaştere.

Elevii nu se mai concentrează pe dorinţa lor de a şti cât mai multe, ci pe lupta de a nu avea note mici. Atunci când primesc note mici, aceştia nu mai sunt aprobaţi de adulţi şi trăiesc eşecul cu un sentiment de ruşine şi de incompetenţă. Se simt inferiori, stima lor de sine se bazează pe aceste note. Notele devin un scop astfel, ci nu un mijloc de evaluare a propriilor cunoştinţe sau un impuls intern de a studia. Elevii nu mai sunt motivaţi intern, prin setea lor de a cunoaşte lumea, ci extern, de către note şi competiţie, iar acest lucru nu poate conduce decât la un stres continuu, la uciderea creativităţii (care nu poate fi notată) şi a interesului pentru studiu, la subminarea curiozităţii şi a cunoştinţelor pe termen lung. Factorii motivaţionali intrinseci sunt extrem de importanţi în susţinerea şi cultivarea  studiului pe termen lung.

E nevoie să se echilibreze obiectivele educației formale cu obiectivele de a crește elevii sănătoși și fericiți, căci competiţia nu face decât să pună în pericol sănătatea mintală a acestora, supunându-i la o presiune uriaşă. De la grădiniţă până la facultate este o călătorie educaţională în care elevii dezvoltă multe abilităţi interconectate, alături de cele academice. O educaţie eficientă conduce la dezvoltarea unui fel de ghid intern care îi îndrumă pe viitorii adulţi prin viaţă. E nevoie ca elevii să înveţe lucruri practice care le folosesc în viaţă, precum: management financiar, cum să îşi gestioneze banii, ce înseamnă credit, ipotecă etc, tehnici de supravieţuire, cum să se prezinte la un interviu, cum să aibă grijă de propria sănătate, despre pericolele de pe internet, despre maniere şi conduite, educaţie sexuală, cum să-şi descopere pasiunile etc. Aceste lucruri sunt, din păcate, puţin abordare în şcoală.

 

Elevii au nevoie să li se permită să fie ei înşişi, să aibă propria viziune asupra lucrurilor

 

Au nevoie să li se recunoască şi respecte propriile nevoi, propriul ritm, şi să le fie încurajată unicitatea. Altfel, nu vor fi încurajaţi să gândească, ci să fie obedienţi şi lipsiţi de perspective. Într-un mediu cald şi sigur, în care le este stârnită constant curiozitatea prin jocuri şi activităţi interactive, prin îmbinarea teoriei cu exerciţii practice, aceştia se vor dezvolta armonios şi vor iubi să meargă la şcoală. De cele mai multe ori, nu este vina elevului că şcoala îl plictiseşte. E important să ne reamintim ce înseamnă educaţia pentru că ne-am abătut de la scopul ei.

 „Scopul principal al educației în școli ar trebui să fie crearea de bărbați și femei capabili să facă lucruri noi, nu doar să repete ceea ce au făcut alte generații.” Jean Piaget, 1896-1980

„O educație nu presupune cât de mult te-ai folosit de memorie sau chiar cât de mult ştii. Înseamnă a deveni capabil să diferenţiezi între ceea ce știi și ceea ce nu știi.” Anatole France, 1844-1924

„Educația este cea mai puternică armă pe care o puteți folosi pentru a schimba lumea.” Nelson Mandela, 1918-2013

„Funcția educației este aceea de a învăța pe cineva să gândească intens și să gândească critic. Inteligența plus caracterul: acesta este scopul educației adevărate.” Martin Luther King, Jr., 1929-1968

„Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat ce ai învățat în școală.” Albert Einstein, 1879-1955

 


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26