Acomodarea unui copil cu activitățile, regulamentul, programul sau cu așteptările unui profesor sau învățător poate avea consecințe nebănuite pentru elev, situația fiind mult mai acută în perioada marilor transformări (cum sunt: intrarea în clasa pregătitoare sau în clasa I, trecerea la clasa a V-a sau la clasa a IX-a ori schimbarea școlii), afirmă profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației. Acesta atrage atenția ce erori poate face un cadru didactic în procesul de evaluare a activității școlare a unui copil, dar și cum ar trebui să intervină părinții pentru a diminua forța consecințelor negative produse de către toate aceste erori.
Esențial este ca evaluarea să fie corectă, iar copiii să perceapă acest proces ca fiind astfel, întrucât "există riscul ca micuții să își piardă încrederea în sistemul educațional și în propriile forțe", ceea ce ar putea duce la dezamăgire, indisciplină în sala de clasă, stres educațional și violență școlară.
Când și profesorul greșește
Astfel, printre cele mai cunoscute erori este celebrul efect „halo”, afirmă profesorul universitar Pânișoară. "Acesta reprezintă supraaprecierea rezultatelor unor persoane evaluate sub influenţa impresiei generale pe care o avem despre ea", explică specialistul, precizând că, în nenumărate cazuri, profesorul notează subiectiv un elev și în funcție de notele primite de acesta în catalog.
Efectul unui asemenea evaluări din partea profesorului va duce la un efort mai mic din partea elevului foarte bun la anumit materii de a mai acumula cunoștințe la celelalte, precum și la diminuarea motivației pentru învățare din partea colegilor săi: aceștia observă că este posibil să iei note bune și dacă nu înveți, se generează invidii și apare o stare generală de tensiune.
Într-o asemenea situație, rolul părintelui este esențial. El trebuie "să se asigure că micuțul lui învață constant și „cu poftă” la toate materiile (nu doar să verifice notele). Să discute cu fiul/fiica lui despre ce se întâmplă în clasă, să afle ce nemulțumiri are, să îi urmărească progresele la învățare etc", recomandă profesorul universitar Pânișoară.
O altă eroare care poate apare în procesul evaluării este "efectul de anticipaţie, denumit şi efectul Pygmalion", când "aprecierea rezultatelor obținute de către copil este influenţată, de data aceasta, de percepția anterioară a evaluatorului în ceea ce-l priveşte. În acest caz, profesorul îl notează "din inerție" cu note mari pe elev chiar și atunci când acesta nu a învățat, întrucât „i-a intrat în cap” că micuțul nostru este un elev strălucit la materia lui. Și reciproca poata fi valabilă, când profesorul va oferi o notă mai mică decât cea meritată unui elev, despre care și-a făcut părerea că are dificultăți în învățare, deși în momentul evaluării a răspuns corect.
Pentru a nu se ajunge în situația în care elevul să considere că nu are rost să învețe pentru că efortul său oricum nu va fi recompensat cu o notă bună, părinții trebuie să-l atenționeze pe cel mic că astfel de situații pot fi întâlnite. "Apoi să-i demonstreze celui mic că progresele lui sunt apreciate ca atare. De multe ori evaluarea alternativă pe care copilul o primește de la mai mulți profesori (cum este cea din cursurile opționale și activitățile desfășurate în afara școlii) poate să ajute. Apoi, o discuție cu cadrul didactic se impune, important fiind și tonul cu care se poartă discuția respectivă, astfel încât lucrurile să evolueze într-o direcție favorabilă, recomandă profesorul universitar Pânișoară.
Citește mai multe pe performante.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
