În rândurile de mai jos, găsiți un model cu explicațiile puse la dispoziție de profesoara Mariana Badea:
Bacalaureat 2018. Subiecte română. Proba scrisă de limba și literatura română
Profilul umanist și profilul real au în comun: Subiectul I/A și B, Subiectul al II-lea. Ceea ce diferă între cele două profiluri este numai Subiectul al III-lea, adică eseul.
*Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
*Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ___________________________________________ 50 de puncte
Bacalaureat 2018. Subiecte română. Citește următorul fragment:
Găseşte un loc liber, se aşază precipitat. Urmează staţia Piaţa Victoriei. În dreapta, un domn cu greutate, în stânga, o doamnă cu sacoşe. Îşi trage grăbit rucsacul la piept şi, cu gesturi febrile, scotoceşte un timp prin buzunarele genţii. Doamna cu sacoşe pufneşte, uşor deranjată, domnul cu greutate priveşte, în continuare, în gol. Scoate o carte dintr-un buzunar. Atingerile în metrou sunt inevitabile, de vreme ce toţi stăm ca nişte sardine. Deschide cartea şi, pentru zece minute, părăseşte conserva.
De ani buni, „cititul în metrou" nu mai e doar un mod de a-ţi trece timpul, a devenit un fenomen undergroud, în toată puterea cuvântului. Biblioteci digitale, tonomate de cărţi şi din ce în ce mai multe evenimente legate de lectura în metrou. Chiar acum o lună, mai exact pe 1 aprilie, „Revista de povestiri" a organizat, împreună cu Metrorex-ul, „maratonul de lectură", un mod inedit – spuneau organizatorii – de „a promova lectura", un maraton început pe peronul staţiei Berceni şi încheiat în Pipera. „Cartea de subterană" a devenit aşadar un soi de statement, prin care cititul apare ca opoziţie la inactivitate.
O scurtă anchetă printre cititorii agăţaţi prin metrou mi-a dezvăluit un mini-portret robot al cărţilor citite, alese şi în funcţie de mărime (trebuie să încapă în geantă), dar şi de subiect. „N-aş putea să citesc un tratat de filozofie" – îmi spune Cristina, 19 ani, studentă la ASE – „timp de trei staţii, cât fac de la Crângaşi la Victoriei." Preferă să-şi ia cărţi „uşor de urmărit", care să nu aibă nicio legătură cu şcoala. „E sfertul de oră în care pot citi ce vreau, fără să mă simt vinovată că irosesc timpul de studiu."
Pe peronul staţiei Piaţa Victoriei, printre călători şi tonomate cu junk-food, au apărut, de câteva luni, tonomatele de cărţi. Cu titluri amestecate, croite parcă „după gustul fiecăruia", pe rafturile tonomatelor literare există cărţi motivaţionale, de genul „cum să faci/ cum să ajungi", cărţi de diete şi de reţete (pe acelaşi raft, într-o zi, am descoperit o suită de cărţi de la „150 de reţete delicioase" la „Cum să elimini constipaţia", trecând şi prin câteva Cure bio), dar şi cărţi „serioase". „Elogiul nebuniei"* trona, la un moment dat, deasupra tuturor celorlalte. De muşterii nu duc lipsă, de vreme ce cartea scoasă la înaintare este întotdeauna dorită.
(Stela Giurgeanu, „Lecturi din subterană", în „Dilema veche")
_____________________________________
*„Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei" de Erasmus din Rotterdam
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre cerințele de mai jos, cu privire la textul dat.
Indică sensul expresiei „ stăm ca nişte sardine" din primul paragraf. ............................6 puncte
Menționează numele stațiilor de metrou între care s-a desfășurat „maratonul de lectură". 6 puncte
Precizează trei modalități prin care s-a încercat promovarea cititului în metrou. ............ 6 puncte
Explică motivul pentru care s-a inițiat acțiunea „Cartea de subterană". ....................... 6 puncte
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, de ce sunt interesați călătorii care citesc în metrou............ 6 puncte
Bacalaureat 2018. Subiecte română. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formulara unei concluzii pertinente. 14 puncte
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea ........... 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Răspunsuri posibile:
Expresia „stăm ca niște sardine" sugerează aglomerația din metrou, adică oamenii stau înghesuiți și este inevitabilă atingerea unuia cu altul, ceea ce îi enervează pe toți. De altfel, autoarea articolului numește metroul „conservă", cu trimitere direct la sardinele care stau tasate.
Maratonul de lectură a început pe peronul staţiei Berceni şi s-a încheiat la stația Pipera.
Cititul în metrou s-a promovat prin biblioteci digitale, tonomate de cărţi înființate pe mai multe peroane de la metrou, precum și prin activitatea numită „maratonul de lectură".
De multă vreme, oamenii simt nevoia de a citi în metrou, devenind un adevărat fenomen underground. S-a observat această pasiune a călătorilor, drept care s-a inițiat acțiunea „Cartea de subterană".
Călătorii cu metroul care își petrec timpul citind preferă cărți ușoare, care nu necesită o concentrare prea mare. În metrou nu se pot citi, de pildă, cărți de filozofie, cărți științifice sau care solicită aprofundarea noțiunilor sau a conceptelor dificile. Pe parcursul câtorva stații, adică 15-20 de minute, călătorii își trec timpul citind fragmentar cărți „uşor de urmărit", „cărţi motivaţionale, de genul „cum să faci/ cum să ajungi". Deprinderea de a citi în metrou a dus la înființarea, pe aproape toate peroanele, de biblioteci digitale, tonomate de cărți, iar „Revista de povestiri" și Metrorex au organizat „maratonul de lectură" cu scopul de a promova lectura în subterană.
Bacalaureat 2018. Subiecte română. B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este eficientă sau nu promovarea lecturii în metrou. __________ 20 de puncte
TEXT ARGUMENTATIV (RĂSPUNS POSIBIL)
Opinia mea despre călătorii care citesc cărți în metrou este diferită față de aceea a autoarei acestui articol. Am observat şi eu călători care caută cu disperare din priviri un loc liber şi, îndată ce l-au găsit, scot o cărticică fie din buzunar, fie dintr-o geantă şi se cufundă în lectură, părăsind astfel „conserva", adică înghesuiala binecunoscută. Cu toate acestea, nu cred că majoritatea călătorilor citesc în metrou.
În primul rând, am observat că foarte mulţi călători „butonează" la celular, asta în cazul în care nu-şi povestesc la telefonul mobil vreo bârfă, o ceartă avută cu o cunoştinţă comună sau nu şoptesc misterios vorbe pe care, cred, că nu le aude celălalt, având în vedere zgomotul făcut de tren sau de anunţurile staţiilor. Părerea mea este că mobilul „bate" cartea. Unii mai „avuţi" au şi net la telefon şi navighează pe diverse site-uri, cu o expresie de satisfacţie maximă.
În al doilea rând, nu cred că sunt mulți călători care citesc diverse cărți în metrou, dovadă certă fiind faptul că s-au desființat tonomatele de cărți de pe toate peroanele și nici nu se mai practică activitatea, lăudabilă, de altfel, numită „maratonul de lectură".
În concluzie, faptul că persoanele din metrou au telefoane mobile pe care le folosesc continuu, chiar dacă nu au găsit loc pe scaun, argumentează ideea că lectura în subterană nu mai este preferată de acești călători. Este adevărat că mai există, rareori, călători care citesc câte ceva, dar aceștia sunt puțini în comparație cu aceia care folosesc telefoanele mobile.
Bacalaureat 2018. Subiecte română. SUBIECTUL al II-lea_______________________________________ 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre idea poetică și mijloacele artistice.
„Clar de noapte parfumat
O grădină cu orizontul depărtat...
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.
Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
Cum te-am aşteptat...
Totul a trecut –
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut."
Aici e frumos aranjat
Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraş, pe vale, – Suvenir."
(George Bacovia, „Nocturnă")
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Răspuns posibil
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat" şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic."
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat..." sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -", s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut."
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici" poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat", sugerat de un „oraş pe vale", devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat" -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir".
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic", „zimţează", „a trecut", „au stat") și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat".
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic", „zimţează", „pare", iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat...", „a trecut", „au stat" – amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă" constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
Dacă aveți nelămuriri sau întrebări puteți accesa site-ul Mariana-Badea.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
