Franța este cuprinsă de furie. Până la această oră, aproximativ 200.000 de protestatari au ieșit pe străzi împotriva costului vieții și a degradării școlilor. La Paris și Marsilia, manifestațiile au degenerat în bătăi cu forțele de ordine, care au lansat gaze lacrimogene și au făcut peste 100 de arestări încă de dimineață. Tinerii cer demisia președintelui Emmanuel Macron, în timp ce Guvernul acuză partidele din opoziție că alimentează violențele de stradă.
Frustrarea acumulată în societatea franceză a explodat sâmbătă pe bulevardele marilor orașe. O mobilizare uriașă împotriva scumpirii carburanților, a traiului tot mai greu și a degradării serviciilor publice scoate în stradă sute de mii de protestatari în toată țara.
La Paris, spiritele s-au încins încă de la primele ore ale dimineții. Tensiunile au degenerat în confruntări cu forțele de ordine, care au intervenit cu gaze lacrimogene și rețineri pe bandă rulantă.
La proteste au venit sindicatele muncitorești, asociațiile de elevi și celebrele „Veste Galbene”, care revin în prim-plan după marile revolte din 2018.
Trei săptămâni de blocaje în școli
Valul de nemulțumire care zguduie Franța are la bază protestele pornite la sfârșitul lunii trecute de elevi și studenți. Sute de mii de tineri au blocat intrările în licee pe întreg cuprinsul țării și astfel s-au închis sute de unități de învățământ. Aceștia cer bani pentru școli, acuză lipsa cronică de profesori, clasele supraaglomerate și starea deplorabilă a clădirilor. Uniunea sindicală a liceenilor (USL) a avertizat din timp că nu renunță la proteste până când Guvernul nu alocă fonduri reale pentru educație.
Furia tinerilor a coagulat și alte categorii sociale sufocate de inflație: pensionari, muncitori din fabrici, fermieri și activiști de mediu.
„Este o convergență a cererilor și a claselor sociale”, a spus un licean.
Situația a scăpat de sub control în ultimele săptămâni, când ciocnirile cu forțele de ordine au lăsat în urmă grav răniți, inclusiv un adolescent de 15 ani care și-a pierdut o mână la începutul acestei luni.
Percheziții în zori și primele 40 de rețineri
Autoritățile franceze au încercat să taie elanul protestatarilor încă din zori prin măsuri excepționale de securitate. Poliția din Paris a anunțat că a efectuat 40 de arestări până la ora locală 09:30, în urma unor controale drastice pe străzi și în gări, informează BBC. Oamenii legii au precizat că suspecții aveau asupra lor obiecte periculoase sau echipamente de protecție interzise.
În jurul prânzului, zona Pieței Republicii din Paris a fost complet izolată: stațiile de metrou s-au închis, circulația mașinilor a fost oprită, iar cordoane dense de scutieri au încercuit piața unde se adunau sute de tineri cu steaguri și fluiere.
La ora 13:00, ciocnirile au devenit violente. Câteva zeci de manifestanți au aruncat cu torțe aprinse spre cordoanele de jandarmi. În spațiul public au apărut imagini cu scuturile polițiștilor stropite cu vopsea. Câteva minute mai târziu, la ora 13:34, trupele antirevoltă au lansat salve succesive de gaze lacrimogene pentru a împiedica un grup numeros de protestatari să urce pe monumentul înalt de 25 de metri din mijlocul Pieței Republicii.
În loc să se disperseze, mulțimea a răspuns cu huiduieli asurzitoare și scandări prin care cerea demisia imediată a președintelui Franței. În același timp, la ora 13:42, violențele au cuprins și Marsilia, al doilea oraș ca mărime al țării, unde indivizi cu fețele acoperite s-au bătut cu forțele de ordine printre nori de fum și gaze lacrimogene.
La ora 14:07, alte câteva sute de tineri au ocupat perimetrul gării Gare du Nord din Paris. Ei au spus jurnaliștilor că s-au săturat de deceniul în care Emmanuel Macron a condus Franța.
Emmanuel Macron cere liniște, Guvernul acuză violențe urbane
Clasa politică de la Paris privește cu maximă îngrijorare extinderea mișcării de stradă. Emmanuel Macron a făcut un apel la calm și a spus că recunoaște dreptul la protest, dar le cere participanților să dea dovadă de „respect pentru oameni și pentru bunuri”.
Purtătoarea sa de cuvânt a avertizat totodată că nemulțumirile legitime ale populației riscă să fie deturnate de forțe politice interesate. La rândul său, premierul Sebastien Lecornu a lansat acuzații la adresa stângii radicale conduse de Jean-Luc Melenchon: „Membrii formațiunii Franța Nesupusă instrumentalizează mișcarea din licee pentru propriul avantaj electoral”.
Lecornu a spus că manifestațiile s-au transformat într-o mișcare de violență urbană. După ce a vizitat o școală vandalizată în cursul săptămânii, ministrul Educației, Edouard Geffray, a lansat un apel disperat către protestatari: „violența trebuie să înceteze și doar dialogul va rezolva această problemă”.
Temeri au venit și din tabăra dreptei. Liderul partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, s-a declarat îngrijorat și a descris mobilizarea drept o oportunitate pentru o Franță a haosului de a se ralia în jurul stângii radicale. Cu toate aceste avertismente transmise de la vârf, sutele de mii de francezi rămân pe străzi, hotărâți să paralizeze marile orașe până la scăderea prețurilor și suplimentarea bugetelor pentru școli.