Actorul Toma Cuzin, celebru pentru rolul Firicel din Las Fierbinți, a fost plasat sub control judiciar după ce a provocat un accident în Teleorman, fiind depistat pozitiv la cocaină și canabinoizi, la volanul unei mașini pe care o conducea cu permisul suspendat. Într-un interviu exclusiv pentru DC News, avocatul Toni Neacșu explică de ce actorul riscă o condamnare penală și critică proiectul din Parlament privind dezincriminarea posesiei de droguri.
Actorul Toma Cuzin, „Firicel” din Las Fierbinţi, a fost plasat sub control judiciar în urma accidentului rutier din Teleorman, când a fost prins la volan deşi avea permisul suspendat, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede.
„La data de 13.10.2026, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede au pus în mişcare acţiunea penală şi au dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la o persoană fizică, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de 'conducerea unui vehicul cu permis suspendat', reţinându-se că: la data de 12.10.2026, în jurul orei 18:45, o persoană publică de sex masculin a condus un autoturism marca BMW, pe DN 6, pe raza comunei Peretu, judeţul Teleorman, deşi avea dreptul de a conduce vehicule suspendat începând cu data de 20.05.2025 (ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni la regimul rutier, art. 336 alin. (2) C.pen.), ocazie în care a produs un accident rutier soldat cu daune materiale”, precizează reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede.
Lucrurile s-au agravat după ce au sosit rezultatele toxicologice.
„În urma prelevării mostrelor biologice a rezultat că persoana publică de sex masculin prezenta urme de substanţe psihoactive (cocaină, canabinoizi) în sânge şi în urină. Ca atare, sus-numitul a dobândit calitatea de suspect pentru infracţiunea de 'conducerea unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa unor substanţe psihoactive' şi s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, pentru a se stabili dacă substanţele psihoactive au afectat capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice”, mai anunţă Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede.
Accidentul a avut loc pentru că nu s-a păstrat distanța de siguranță, iar mașina condusă de Toma Cuzin a intrat în autoturismul din fața sa. Din fericire, în urma accidentului, nu au fost victime omenești.
Toni Neacșu: „Toma Cuzin riscă dosar penal și trimitere în judecată”
Întrebat de redacția DC News ce consecințe atrage acest caz și la ce pedeapsă ar trebui să se aștepte actorul, avocatul Toni Neacșu a explicat logica pe care vor merge magistrații. Lipsa victimelor omenești reprezintă singurul colac de salvare care îl poate scăpa pe „Firicel” de o pedeapsă cu executare.
„În principiu, e vorba de o infracțiune rutieră, deci de conducerea fără permis sau cu permisul suspendat, respectiv sub influența substanțelor psihoactive, este o infracțiune. Sigur că are un anume grad de periculozitate. Din fericire, nu a fost urmat de o faptă gravă. Accidentul respectiv, din fericire, nu s-a soldat cu victime, astfel încât, din punctul ăsta de vedere cel puțin, va beneficia de un regim juridic ceva mai favorabil sub aspectul încadrărilor juridice.
Dar, categoric, riscă dosar penal, o trimitere în judecată cu o pedeapsă care îi va fi aplicată. Cel mai probabil în situația asta va fi cu suspendare, dacă nu au existat victime în urma accidentului, sau o amendă penală. Este o infracțiune totuși gravă, mai ales prin pericolul ei, adică prin ceea ce se poate întâmpla. Fiind sub influența substanțelor psihoactive, evident că nu mai ai aceleași reflexe pe care le ai ca șofer obișnuit și poți provoca tragedii. Din fericire, nu a fost cazul aici, dar asta nu înseamnă că nu este faptă penală”, a explicat Toni Neacșu pentru DC News.
Fostul judecător atrage atenția asupra riscului uriaș pe care îl reprezintă orice șofer drogat: chiar dacă dosarul penal s-ar putea încheia cu o condamnare cu suspendare sau cu o amendă penală datorită lipsei vătămărilor corporale, gravitatea faptei rămâne de necontestat.
Ce se întâmplă dacă Parlamentul iartă posesia de droguri?
Cazul lui Toma Cuzin pică fix în mijlocul unei dezbateri din Parlamentul României, unde mai mulți aleși susțin un proiect legislativ prin care deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai constituie infracțiune pedepsită de Codul penal. Susținătorii proiectul spun că s-ar putea aplica doar o contravenție. Argumentul susținătorilor este că dependenții au nevoie de tratament medical, nu de închisoare.
Redacția DC News a ridicat această problemă: „Aș vrea să legăm acest caz și de discuția despre dezincriminarea consumului de droguri. Există un proiect care propune ca deținerea pentru consum propriu să fie sancționată cu amendă, nu penal. Dacă se schimbă legea, ce se întâmplă cu cei care consumă droguri și apoi se urcă la volan?”
Răspunsul oferit de Toni Neacșu lămurește distincția dintre faptele sancționate în prezent și critică oportunitatea unei asemenea relaxări.
„Din fericire, din ce știu eu, acel proiect de lege, mă rog, nefericit, după părerea mea, nu dezincriminează și condusul sub influența substanțelor psihoactive. Adică, una e una și alta e alta. Altfel spus, nici în momentul de față, consumul propriu zis de droguri nu este incriminat în România. Este incriminat exact acest lucru, și anume să conduci autoturismul sub influența substanțelor psihoactive, respectiv să deții substanțe psihoactive chiar în vederea consumului propriu, dar nu consumul sine, care e considerat totuși o problemă medicală și pentru care ar trebui să existe terapie și așa mai departe.
Deci, în mod normal nu ar trebui să existe nicio influență, și anume să rămână în continuare ca infracțiune conducerea sub influența acestor substanțe psihoactive, chiar dacă simpla deținere asupra ta nu ar mai fi fapt penal.
Vom vedea, repet, din mai multe puncte de vedere, cred că e cel puțin prematură lansarea în spațiu public a unei astfel de discuții în România, prematură sub aspectul datelor din societatea noastră. Mă refer la datele astea statistice, adică gradul de consum și așa mai departe. Deci, e cel puțin prematură și probabil nu e nici cea mai înțeleaptă măsură pe care am putea-o lua. Vom vedea dacă se ajunge acolo”, spune fostul judecător.
Portița care deschide traficul de stupefiante
Toni Neacșu avertizează asupra pericolului în care o lege permisivă poate deveni scut pentru rețelele de dealeri. Dacă deținerea nu mai este faptă penală, cum va putea un polițist să facă diferența între un consumator de droguri și un traficant care are buzunarele pline de pliculețe cu cocaină sau pastile?
„Credeți că există riscul ca oamenii să înțeleagă greșit această dezincriminare și să devină mai puțin atenți la consecințele consumului?” l-am întrebat pe fostul judecător.
„Bineînțeles, ar fi unul din efectele directe și palpabile. Pe de altă parte, încurajarea traficului de droguri, pentru că până la urmă nu poți să faci trafic fără să deții. Dacă tu dezincriminezi deținerea într-un anume plafon, să zicem, pe care nu-l știm exact, dacă se va și stabili un plafon sau e suficient să faci dovadă că, nu știu, „îl iau pentru consum propriu, dar, știți, îmi trebuia cam pentru 2 ani de zile. Și am zis, hai să mă alimentez o singură data”. Îmi pare rău, dar ăla e traficul cel mai pe față, ca să spunem așa. Adică toate lucrurile astea trebuiesc gândite foarte bine.
Există dezincriminări de felul acesta în legislația Uniunii Europene, în unele state, dar acolo, de exemplu, se vorbește de limită de cantitate. Dacă ești prins cu substanță necesară până la 3 zile de consum, de exemplu, care e totuși o chestiune obiectivă, se consideră că aia nu e atât de gravă ca faptă și nu mai este pedepsită penal . Dar, tot ce depășește cantitatea necesară pentru consum propriu de, să zicem, 3 - 5 zile, rămâne în continuare pedepsit. Și mai mult, eu cred că ar trebui asimilat direct traficul în situația aceea. Sau introducerea în țară, de exemplu, care e o altă infracțiune mai gravă decât traficul național”, spune Toni Neacșu.
Instanțele sunt deja prea blânde
De ce s-a ajuns ca personaje publice, tineri și șoferi obișnuiți să sfideze legea cu atâta nonșalanță? De ce vedem atâția oameni prinși la volan sub influența substanțelor interzise?
„Dacă ne uităm la cazurile care au ajuns în atenția publicului, vedem că și persoane cunoscute au fost cercetate după ce au fost depistate cu substanțe psihoactive la volan. Dincolo de amenzi și dosare penale, ce ar trebui să facă statul pentru ca oamenii să înțeleagă că acest consum îi pune în pericol și pe ceilalți?” l-am mai întrebat pe Toni Neacșu.
Fostul judecător spune că ideea că România ar avea o justiție dură care umple închisorile cu simpli consumatori e falsă.
„Deținerea nu o să fie probabil aproape niciodată combătută în România prin tipul de pedepse care în momentul de față se dau pentru astfel de fapte în instanțele noastre, respectiv în dosarele care rămân la parchet, pentru că mai sunt și astfel de dosare. Tocmai de aceea eu contest datele statistice pe care le-au folosit inițiatorii acelei legi, pentru că nu sunt așa.
Din ce cunosc eu sau din datele statistice cu care lucrez eu, dimpotrivă, pentru simpla deținere, nu prea se aplică pedepse. Dimpotrivă, judecătorii sunt extrem, extrem de blânzi. Repet, numai pentru deținere, nu și pentru altceva. Dar deținere înseamnă întotdeauna, evident, și auto-consumul, că asta este. Pentru asta deții până la urmă. Și probabil că, din punctul ăsta de vedere, mai degrabă o înăspire a practicii instanțelor, deci nu a legislației neapărat, care e suficient de aspră.
O înăsprire a practicii instanțelor, probabil că ar descuraja oamenii într-o măsură mai mare. Adică exact pe dos de ceea ce se discută în momentul de față”, conchide Toni Neacșu.
Dacă în timp ce pe drumuri se circulă sub influența cocainei, Parlamentul alege să relaxeze pedepsele pentru posesie sub pretextul modernizării legislative, semnalul transmis societății e unul toxic. După cum spune și magistratul Toni Neacșu, nu de clemență are nevoie România în acest moment. Are nevoie ca judecătorii să aplice pedepsele aspre. Numai așa legea nu va mai lăsa portițe pentru dealeri mascați în consumatori ocazionali.