România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global, arată o analiză realizată Frames.
Potrivit sursei citate, realitatea cifrelor din marile centre urbane din România "confirmă o ruptură structurală între salarii și costul proprietăților".
VEZI ȘI: 7 metode dovedite de a-ți crește valoarea proprietății în timp
Cât au ajuns să coste apartamentele în marile orașe ale României
În Capitală, un apartament standard cu două camere situat într-o zonă accesibilă precum Floreasca, Drumul Taberei sau Titan variază în prezent între 120.000 și 180.000 de euro.
"Raportat la un salariu mediu net local cuprins între 1.200 și 1.400 de euro pe lună, achiziția necesită echivalentul a 8, 9 sau chiar 10 salarii anuale integrale. Acest calcul presupune ipoteza nerealistă în care cumpărătorul nu cheltuiește absolut niciun ban pentru hrană, chirie sau utilități timp de un deceniu", se arată în analiza Frames.
Situația din Cluj-Napoca este și mai critică pentru bugetul unei familii. Tariful mediu pe metru pătrat a depășit pragul de 2.500 – 3.000 de euro în anumite cartiere. Dinamica veniturilor locale, deși superioară mediei naționale, nu a putut ține pasul cu această explozie speculativă.
VEZI ȘI: Cât costă un apartament în Galați
Nici alte orașe din țară precum Brașovul, Sibiu, Timișoara, Constanța sau Iașiul nu mai oferă un refugiu accesibil. Deși prețurile sunt ușor mai temperate, raportul dintre valoarea de tranzacționare a imobilelor și veniturile medii ale populației s-a deteriorat vizibil în ultimul deceniu, potrivit economiștilor.
Cum am ajuns la aceste creșteri spectaculoase de prețuri
Potrivit analizei Frames, motivele scumpirilor sunt: creșterea prețurilor la materialele de construcții, a costurilor logistice în general, presiunea tot mai mare pe cerere venită ca urmare a migrației populației din rural spre urban în căutarea unor condiții mai bune de viață, a unor salarii mai mari. În plus, dincolo de aceste motive, ar exista și o altă cauză, mai puțin cunoscută, care ține de răspunsul băncilor centrale la criza din 2008.
"Prin injectarea de lichidități masive și reducerea dobânzilor aproape de zero, autoritățile au inundat piețele cu bani ieftini care căutau randament. În anul 2012, fondul de investiții Blackstone a profitat de colapsul pieței americane și a cumpărat peste 80.000 de case confiscate de bănci în doar doi ani. Acest moment a marcat nașterea proprietarului instituțional de masă, o corporație care folosește algoritmi de stabilire a prețurilor și departamente juridice uriașe pentru a maximiza profitul investitorilor săi", arată Frames.
Acest capital de tip refugiu a inundat ulterior întreaga lume, inclusiv România.
Economistul Adrian Negrescu: O practică larg răspândită în piață
În orașe precum București, Cluj sau Iași, un procent cuprins între 30% și 40% din achizițiile de blocuri noi în faza de șantier au fost realizate de investitori cu scop de revânzare imediat după finalizare.
,,În ultimii ani am văzut tot mai multe fonduri de investiții în piață care, alături de micii investitori români, cumpără apartamente în serie, beneficiind de discounturi semnificative mai ales pentru că fac plățile în condiții optime pentru dezvoltatori. Acesta este și motivul pentru care multe dezvoltări imobiliare s-au vândut încă din faza de proiect’’, explică Adrian Negrescu, managerul Frames.
Multe apartamente au fost achiziționate exclusiv pentru parcarea capitalului în active sigure, fiind lăsate complet goale ani de zile pentru a fi protejate de inflație sau instabilitate politică.
VEZI ȘI: Proiect din Guvern: Ce se întâmplă cu programul ”Noua Casă” în 2026
,,E o practică larg răspândită în piață, aceea de a cumpăra și a aștepta aprecierea, randamentul fiind, în cele mai multe cazuri mai mare decât cel oferit de plasamentele bancare sau alte tipuri de investiții’’, a mai declarat Negrescu.
În București, potrivit unui studiu realizat de platforma Storia indică faptul că numărul locuințelor neocupate a crescut de 2,4 ori în ultimul deceniu, depășind pragul de 218.000 de unități. Potrivit analiștilor, România are nevoie acută de reglementare în această zonă speculativă.