Extinderea războiului dintre Ucraina și Rusia în bazinul Mării Negre a facut ca exporturile de cereale să devină o pârghie geopolitică majoră.
Acest lucru a afectat direct securitatea alimentară globală și a declanșat creșteri uriașe de prețuri pe piețele internaționale. O analiză a cotidianul francez Le Monde evidențiază impactul noilor blocaje maritime, al atacurilor asupra navelor comerciale și al traficului ilegal cu cereale ucrainene recoltate din teritoriile ocupate de forțele ruse.
Marea Neagră, blocată de noi atacuri navale
Chiar dacă Marea Neagră a rămas o rută esențială de export după invazia din anul 2022, confruntările maritime s-au intensificat. În urma atacurilor ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” rusească, Kremlinul a ripostat prin bombardamente dese asupra navelor comerciale care deservesc porturile ucrainene (aproape 50 de nave vizate în doar două luni).
Efectul a apărut imediat. Armatorii și asigurătorii au suspendat escalele. Incidentele s-au extins inclusiv în Zonele Economice Exclusive (ZEE) ale României și Bulgariei, unde cargouri comerciale au fost incendiate ori lovite de drone. Un sfert din exporturile mondiale de grâu s-au aflat temporar în blocaj, în plin sezon de recoltare.
Egiptul, între foame, inflație și dependența de grâul rusesc
Analiza sursei citate subliniază vulnerabilitatea Egiptului, cel mai mare importator mondial de grâu, respectiv 12–13 milioane de tone anual, unde jumătate din populație depinde de pâinea subvenționată de stat.
Cu rezervele strategice aproape epuizate, Egiptul a fost forțat să cumpere de urgență grâu european, în special din Franța și România, la prețuri exorbitatne, respectiv 300–400 $/tonă, cu 100 $ mai mult față de anul 2026. În primele opt luni ale anului 2026, Rusia și Ucraina au asigurat aproape 84% din importurile de grâu ale Egiptului. Cu toate acestea, Egiptul continuă să achiziționeze grâu rusesc datorită prețurilor mai mici, proximității logistice și legăturilor strategice, respectiv echipamente militare, proiectul centralei nucleare Rosatom.
Schema „Cereale din Ucraina”
Rusia a aplicat o strategie dublă: privarea Ucrainei de veniturile agricole, ce reprezentau 10-12% din PIB-ul ucrainean înainte de război, precum și șantajarea comunității internaționale prin amenințarea cu foametea.
În teritoriile ocupate, respectiv Herson, Zaporijjea, Luhansk, Donețk, Crimeea, Rusia a confiscat exploatații, silozuri și utilaje. Astfel, a făcut profituri ilicite de miliarde de euro utilizate pentru finanțarea războiului. Pentru a le vinde, Rusia amestecă grâul ucrainean cu cel propriu și falsifică actele de origine.
Ca reacție, Kievul a dezvoltat, în colaborare cu experți britanici, programul Grain Verification Scheme. Acesta identifică originea cerealelor prin analiza microelementelor și particulelor din sol. De asemenea, prin programul umanitar „Grain from Ukraine”, dar și prin deschiderea de noi ambasade în Africa, Ucraina vrea să contracareze influența Rusiei în Orientul Mijlociu și Africa.
Noul rol al UE, rutele alternative și importanța Dunării și infrastructurii românești
În fața atacurilor asupra porturilor de la Marea Neagră, rutele alternative date de Uniunea Europeană („culoarele de solidaritate” pe Dunăre, căi ferate și șosele) au preluat până la 90% din exporturile ucrainene în timpul de criză maximă. Dunărea și infrastructura românească au jucat un rol logistic esențial.
Chiar dacă aceste rute alternative au salvat exporturile, capacitatea lor este la jumătate față de porturile maritime. Costurile de transport mari scad marjele de profit ale fermierilor ucraineni. Moscova vrea la rândul ei să ocolească Marea Neagră, redirecționând o parte din exporturi prin porturile de la Marea Baltică, Marea Caspică și Extremul Orient, chiar dacă transportul din Baltica spre Egipt este cu 30-35% mai scump. Între anii 2015 și 2025, exporturile de grâu ucrainean către piața unică europeană s-au majorat cu 38,5%, transformând Ucraina din „grânarul Rusiei” în grânarul Europei.