Dragoș Hârjoabă, vânător și gestionar de fond cinegetic, a comentat subiectul fricii edililor din România că se vor confrunta cu procese penale din partea ONG-urilor dacă eutanasiază urșii care creează probleme în comunități.
În urma atacului mortal al unui urs, la sfârșitul săptămânii trecute, în apropierea de localitatea brașoveană Hoghiz, Prefectura județului a convocat primarii pentru a clarifica procedurile legale de intervenție rapidă în cazul urșilor periculoși.
Potrivit Radio Târgu Mureș, prefectul Mihai Cătălin Văsii a spus că majoritatea primarilor evită să dea ordin de împușcare a urșilor de teama ONG-urilor care-i amenință cu plângeri penale.
„UAT-urile au obligația să intervină în astfel de cazuri, au comisii locale care să facă. Discuția pe care am avut-o a fost legată de modul dacă, într-adevăr, comisiile sunt într-o formulă completă și am constatat că nu au lipsuri, ca să văd dacă asta este problema ca să acționeze. Ei au niște reticențe legate de faptul că le e frică să nu fie acționați cu plângeri penale din partea a diferite ONG-uri.
Le-am spus că nu există acest lucru, că nu au un cadru legal în spate, deci pot să acționeze fără probleme. Le-am spus că inacțiunea asta ar putea să-i cose mai mult decât acțiunea. E și greu să identifice exemplarul, că sunt foarte mulți. La ei e vorba mai mult de extravilan și nu interpretau corect OUG-ul. I-am spus că și în extravilan, atunci când este cazul de atac iminent asupra omului, se poate interveni ca intravilan”, a spus prefectul.
Mai grav este că problema semnalată de prefectul județului Brașov este, cel mai probabil, o problemă națională, iar majoritatea edililor din localități aflate în arealul de răspândire al ursului se tem de eventualele probleme pe care le-ar putea avea cu ONG-urile.
Vânătorul Dragoș Hârjoabă: „Primarul din Telciu a avut 9 plângeri penale după ce a intervenit”
Într-un interviu oferit DC News, vânătorul Dragoș Hârjoabă a precizat că ONG-urile nu doar că amenință administrațiile locale, ci „chiar le fac plângeri penale“.
„În cazul ursului care a omorât o femeie în Telciu, județul Bistrița-Năsăud, după ce a dat ordinul ca ursul să fie împușcat, primarul a avut nouă plângeri penale de la diverși iubitori de animale. Atunci, oamenii nu vor valul ăsta în cap“, a explicat Dragoș Hârjoabă.
„Din nefericire, situația e scăpată foarte tare de sub control și comportamentul ursului s-a schimbat foarte mult. Lipsa fricii față de om, amplificată în ultimii zece ani, îl face pe om să se apropie cât mai mult de om și să observe că nu pățește nimic. Atacurile, în general, sunt făcute de urși foarte tineri, nu de ursul care încă știe de vânătoare.
Eu, ca gestionar de fond cinegetic și iubitor al ursului, în acest moment nu găsesc o soluție în care să fie bine și pentru urs, și pentru comunități. Îmi e teamă să nu se ajungă la ce am spus în urmă cu zece ani, dispariția ursului.
Ursul ar trebui să aibă locul său în această țară frumoasă, dar locul său să fie în pădure. S-au dat niște cote de prevenție, dar nu este suficient. Nu scoți ursul mare că urlă unii că vinzi trofeul, scoți ursul mijlociu care nu e, de fapt, ursul teritorial“, a explicat specialistul.
Urșii tineri sunt alungați către localități de urșii teritoriali
Dragoș Hârjoabă a precizat că România a ajuns în această situație din cauza deciziilor greșite care s-au luat în ultimul deceniu. În plus, a evidențiat și o altă problemă care ține de numărul foarte ridicat de arii protejate: administratorii acestora nu permit împușcarea animalelor în interiorul sitului.
„Țara a fost împânzită de tot felul de situri, iar în clipa în care ceri aviz de la custodele ariei protejate, el spune că e de acord, dar nu trebuie să împuști ursul în sit. Păi, dacă ursul e acolo, unde să-l împuști? Să mă duc să-l împușc tot pe cel mic din sat care va fi alungat de ursul ăla mare, teritorial, din sit? Situația e atât de ingrată pentru specia asta, iar totul e din cauza deciziilor heirupiste care s-au luat, fără analize“, a punctat Dragoș Hârjoabă.
„Faptul că în momentul ăsta se pot împușca e mai mult decât nimic, dar să nu uităm că sunt contracte de pază făcute cu primăriile și fondurile de vânătoare și chiar eu am, de exemplu, o primărie de la care nu am încasat nimic de trei ani. Am un om pus la dispoziție în permanență în contract cu primăria, sunt la dispoziția lor, dar nu am încasat nimic“, a spus specialistul.
Ce soluție propune Dragoș Hârjoabă?
Singura soluție pe care Dragoș Hârjoabă o vede în acest moment este ca urșii să fie vânduți ca trofee străinilor, pentru câteva mii de euro pentru un exemplar.
„Să zicem că îi eutanasiezi, dar oare nu e mai bine să vină un străin și să încasezi 3.000 - 5.000 de euro pe un urs? Prețurile reale ajung la maxim 7.000 de euro pentru un urs, nu poveștile aruncate în presă cu zeci de mii de euro. În Brașov au fost împușcați peste 30 de urși în acest an și tot acolo s-a întâmplat atacul.
Oare nu putem conștientiza că noi am creat problema? Încă din 2016 am scris că ursul nu a fost o problemă, ci noi îl facem o problemă. Copiii nu mai au curaj să iasă seara de frica ursului“, a mai spus acesta.
Nu în ultimul rând, Dragoș Hârjoabă a comentat și subiectul sterilizării urșilor, măsură propusă acum câteva luni de primarul Brașovului, George Scripcaru.
„Țara asta se scufundă și noi avem bani de sterilizare a urșilor? Suntem nebuni? Noi nu mai știm cum să ne plătim curentul, încălzirea și ce mai vine la iarnă, dar plătim bani pe sterilizarea ursului“, a spus Dragoș Hârjoabă. El a mai precizat că procesul de sterilizare presupune eforturi mult prea mari din partea autorităților și, de asemenea, există riscul ca animalul să moară în chinuri după operația de sterilizare.