Cercetătorii argentinieni care participă la misiunea ştiinţifică din Ushuaia au capturat aproximativ 150 de rozătoare care vor fi supuse unor analize, însă nu au găsit deocamdată exemplare de şobolan-cu-coadă-lungă, vectorul tulpinii Anzi a hantavirusului care a cauzat un focar epidemiologic pe vasul de croazieră MV Hondius, a anunţat joi o autoritate sanitară locală, informează AFP.
Începând de luni, 18 mai, biologii din misiunea trimisă de Institutul Malbran din Buenos Aires au capturat, în schimb, numeroase exemplare din două specii locale, care ar putea fi purtătoarele unui tip de hantavirus, dar "nu există dovezi că acestea îl şi transmit", a declarat pentru reprezentanţii presei Juan Petrina, directorul departamentului de epidemiologie din provincia argentiniană Ţara de Foc, prezentând bilanţul misiunii.
Au plasat 140 de capcane în diferite locuri de pe acea insulă sudică timp de trei nopţi
Biologii din Buenos Aires au plasat 140 de capcane în diferite locuri de pe acea insulă sudică timp de trei nopţi, cu o rată de capturare cuprinsă între 40% şi 50%. Ei urmează încă să identifice ultimele rozătoare capturate, înainte să trimită eşantioane de sânge şi de ţesuturi la Buenos Aires pentru a fi analizate, iar rezultatele definitive sunt aşteptate peste trei săptămâni, a subliniat Juan Petrina.
"Nu putem să formulăm concluzii ferme fără a avea rezultatele de laborator, în schimb putem să concluzionăm o slabă densitate a şobolanilor-cu-coadă-lungă în această zonă, ceea ce ştiam deja", a adăugat el, referindu-se la "şobolanul colilargo" (Oligoryzomys longicaudatus), care era specia ţintită de biologi şi care este vector al tulpinii Anzi a hantavirusului, transmisibilă de la om la om.
Printre exemplarele capturate domină două specii foarte răspândite în Ţara de Foc, Abrothrix hirta şi Abrothrix olivacea, identificate de Centrul Austral de Investigaţii Ştiinţifice (CADIC) din Ushuaia, partener al misiunii.
Toate animalele capturate vor face obiectul unor teste în săptămânile următoare pentru a se stabili eventuala lor capacitate de a fi vectori ai virusului şi pentru a identifica tulpina virală aferentă.
Dintre speciile capturate, unele "au prezentat rezultate reactive la hantavirus" în alte zone în trecut, dar "nu ştim încă dacă ele pot să şi transmită în mod real boala", a precizat Juan Petrina.
Exemplare din cele două specii Abrothrix ar putea fi purtătoare ale virusului, "să aibă o sarcină virală, sau anticorpi, ceea ce ar spune că au avut virusul în trecut la un moment dat", dar "asta nu înseamnă că ar avea vreo importanţă sanitară, spre deosebire de colilargo, care răspândeşte virusul peste tot", a explicat Adrian Schiavini, biolog şi cercetător principal la CADIC.
Misiunea a fost mandatată în urma focarului de infecţie apărut pe vasul de croazieră
Misiunea ştiinţifică din Ţara de Foc a fost mandatată în urma focarului de infecţie apărut pe vasul de croazieră MV Hondius (trei pasageri decedaţi), care a declanşat la începutul lunii mai o alertă mondială.
MV Hondius a plecat pe 1 aprilie din Ushuaia, unde "pacientul zero", un pasager olandez, petrecuse 48 de ore înainte să urce la bordul navei.
De atunci, autorităţile şi oamenii de ştiinţă locali resping cu fermitate ipoteza potrivit căreia contaminarea de pe MV Hondius ar fi pornit din Ushuaia. Provincia Ţara de Foc, susţin ei, nu a înregistrat niciun caz de hantavirus de când notificarea acestora a devenit obligatorie prin lege, în urmă cu 30 de ani.
Ei au subliniat, de asemenea, că tulpina Anzi a hantavirusului transmisă de colilargo este prezentă, în schimb, în provinciile andine ale Argentinei situate mult mai la nord, precum Rio Negro şi Chubut, la o distanţă de peste 1.500 de kilometri.
Înainte să sosească în Ushuaia, "pacientul zero" a străbătut Argentina în lung şi în lat timp de patru luni, făcând incursiuni şi în Chile, unde hantavirusul este de asemenea prezent, precum şi în Uruguay, conform Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Tratatul pandemiilor rămâne blocat. OMS extinde negocierile pentru vaccinuri