Coasta Insulelor Canare este „în pragul unui dezastru”, pe măsură ce cinci localități sunt copleșite de dezvoltarea excesivă și de turismul de masă. Lipsa aplicării eficiente a reglementărilor urbanistice într-una dintre cele mai populare destinații turistice a dus arhipelagul spre o posibilă criză ecologică, potrivit express.co.
Insulele Canare au fost martore ale unor proteste tot mai frecvente în ultimii ani. Nemulțumirea localnicilor crește, aceștia susținând că dezvoltarea turismului în arhipelagul spaniol este nesustenabil. Aceștia indică reguli învechite care permit speculatorilor să cumpere terenuri pentru hoteluri și apartamente de vacanță, plătind taxe minime. Ei mai spun și că au cele mai mici salarii medii din Spania și se confruntă cu dificultăți în a găsi locuințe accesibile.
Citește și: Furie în Madrid. Mii de oameni au ieșit în stradă și cer măsuri urgente de la Guvern
Insulele Canare, „în pragul dezastrului”
În plus, canarienii se confruntă cu o nouă problemă: eroziunea costieră accelerată. Activiștii spun că linia de coastă a Insulelor Canare este „în pragul dezastrului”.
Potrivit unui raport al organizației SOS Costas Canarias, în fiecare an se pierd aproximativ 4 kilometri de coastă. Directorul organizației, Anne Striewe, afirmă că hoteluri, blocuri de apartamente, complexe rezidențiale și porturi turistice sunt construite pe acest teren „pierdut”.
Organizația avertizează că, în întreg arhipelagul format din opt insule, aproximativ 18% din terenul aflat la mai puțin de 500 de metri de mare este deja urbanizat. În afara ariilor protejate, procentul depășește 40% pe mai multe insule, atingând 43% în Lanzarote și Gran Canaria.
Aproape 20% din spațiul locuibil din Insulele Canare este dedicat turismului, comparativ cu aproximativ 4% pe continentul spaniol. Cinci municipalități au mai multe locuri de cazare turistice decât rezidenți permanenți: Yaiza, Pájara, Mogán, San Bartolomé de Tirajana și Adeje.
Se menționează că, pe lângă hoteluri și apartamente de vacanță, există și infrastructuri turistice extinse - drumuri de acces, terenuri de golf și instalații de desalinizare - care nu apar în statisticile obișnuite, dar contribuie la aceeași problemă.
Citește și: Un expert recomandă trei destinații pentru vara anului 2026. Două sunt chiar lângă România
Dezvoltarea turismului distruge natura
Specialiștii și organizațiile de mediu afirmă că dezvoltarea continuă distruge peisaje naturale unice, pune presiune pe resursele de apă și generează probleme legate de gestionarea deșeurilor.
Această dezvoltare crește, de asemenea, riscul de inundații locale și afectează habitate naturale ireversibile, în ciuda faptului că tocmai aceste peisaje atrag turiștii în regiune.
Raportul solicită un moratoriu imediat asupra noilor construcții pe terenurile de coastă nedezvoltate și anularea unor autorizații de construcție existente.
În prezent, aproximativ 80.000 de locuitori sunt expuși riscului de inundații costiere, iar aproape jumătate din terenurile vulnerabile sunt deja destinate construcțiilor de locuințe.
Experții critică autoritățile locale, spunând că reglementările nu sunt aplicate eficient și că interesele economice au prioritate față de protecția mediului.
Citește și: Ce îi lipsește Bucureștiului pentru a deveni un oraș turistic competitiv în Europa