Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse provoacă o criză tot mai gravă de combustibil, în timp ce economia Rusiei resimte efectele războiului.
Loviturile cu drone și rachete lansate de Ucraina asupra infrastructurii energetice ruse au început să producă efecte vizibile în interiorul Federației Ruse, unde tot mai multe regiuni se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți. O situație care, până de curând, afecta în principal frontul, se transformă acum într-o problemă economică și socială resimțită de milioane de cetățeni.
Potrivit informațiilor disponibile, aproximativ două treimi dintre cele 83 de regiuni ale Rusiei raportează probleme privind alimentarea cu combustibil. Lipsa carburanților afectează atât populația, cât și activitatea companiilor, iar autoritățile încearcă să limiteze impactul asupra economiei.
Crimeea, printre cele mai afectate regiuni
Una dintre cele mai dificile situații este în Crimeea, unde autoritățile au instituit stare de urgență și au suspendat vânzările de combustibil. În paralel, turismul, unul dintre principalele motoare economice ale peninsulei în perioadele obișnuite, s-a prăbușit.
În fața agravării situației, Vladimir Putin și-a convocat, săptămâna trecută, principalii responsabili guvernamentali la Moscova pentru a identifica soluții la criza de aprovizionare.
În declarațiile oficiale, liderul de la Kremlin a încercat să reducă importanța problemei. El a afirmat că „desigur, aceste lovituri asupra infrastructurii noastre creează probleme. Este evident”, însă a susținut că „un anumit deficit” de combustibil nu este „critic”. Totodată, Putin a insistat că atacurile armatei ruse produc pagube mai mari Ucrainei decât cele provocate de Kiev pe teritoriul Federației Ruse.
Evaluarea exactă a dimensiunii crizei este însă dificilă, după ce autoritățile ruse au încetat publicarea unor indicatori economici, inclusiv a datelor privind prețurile interne ale carburanților.
Cozi la benzinării și tensiuni în rândul populației
Dincolo de statisticile oficiale, imaginile distribuite pe rețelele sociale ilustrează amploarea problemelor. Numeroase înregistrări surprind șoferi implicați în altercații pentru combustibil sau coloane uriașe la stațiile de alimentare, în unele cazuri fiind filmate inclusiv camioane care forțează rândurile de autoturisme.
În acest context, Reuters relata miercuri că India, principalul cumpărător extern de petrol rusesc, urmează să livreze înapoi Rusiei o parte din combustibilii obținuți prin rafinarea țițeiului importat.
Potrivit unor surse din mediul online rus, Ucraina și-ar fi concentrat atacurile asupra unor instalații-cheie din rafinării, inclusiv unități de cracare catalitică, echipamente pe care Rusia nu le poate înlocui sau repara rapid. Aceste instalații sunt esențiale pentru transformarea petrolului brut în produse petroliere utilizabile, iar avarierea lor prelungește deficitul de combustibil.
Analistul Serghei Vakulenko, de la Carnegie Institute for International Peace, apreciază că evoluția situației depinde în prezent de ritmul atacurilor și al reparațiilor.
„Cantitatea de benzină disponibilă în Rusia este determinată, în acest moment, de cursa dintre dronele ucrainene și echipele ruse de reparații”, a scris expertul. „Dacă frecvența atacurilor ucrainene se menține, iar pagubele provocate de fiecare atac cresc, avantajul va înclina în favoarea Kievului. Exact asta vedem acum.”
Guvernul ia în calcul noi restricții la export
Un element care oferă momentan un oarecare avantaj autorităților ruse este disponibilitatea motorinei, indispensabilă pentru transportul de marfă și pentru agricultură.
Cu toate acestea, oficialii au anunțat că Executivul analizează posibilitatea suspendării exporturilor de motorină în cursul verii pentru a garanta aprovizionarea internă în perioada recoltelor. Exporturile de benzină și combustibil pentru aviație au fost deja oprite.
Carburanții mai scumpi alimentează inflația
Pe lângă lipsa combustibilului, Rusia se confruntă și cu majorări de prețuri, fenomen care riscă să accentueze inflația.
În procesul-verbal al ultimei ședințe de politică monetară, publicat miercuri, Banca Centrală a Rusiei avertizează că actualele scumpiri ar putea avea efecte mai persistente asupra economiei decât episoade similare din trecut.
Deși Guvernul și marile companii petroliere au un acord pentru limitarea prețurilor oficiale, tot mai multe informații indică dezvoltarea unei piețe paralele, unde carburanții sunt comercializați la prețuri considerabil mai ridicate. Costurile suplimentare sunt transferate ulterior către consumatori.
Instituția avertizează că această evoluție „creează riscuri suplimentare pentru inflație”.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care Banca Centrală a redus în luna iunie dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, până la 14,25%, în ciuda solicitărilor venite din partea mediului de afaceri și a unor reprezentanți ai Guvernului pentru o relaxare monetară mai amplă.
Dispută între conducerea Băncii Centrale și Sberbank
Guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, este criticată de mai mulți ani pentru politica monetară prudentă adoptată după declanșarea războiului. În perioada de vârf a inflației, instituția a ridicat dobânda de referință până la 23% pentru a evita supraîncălzirea economiei, iar în prezent este acuzată că reduce prea lent costul creditării, în condițiile în care inflația anuală a coborât spre 5%.
Directorul general al Sberbank, German Gref, a declarat marți că economia rusă are nevoie de reduceri mai rapide ale dobânzilor. Cei doi au avut un schimb de opinii și în cadrul unei conferințe organizate miercuri la Moscova.
Nabiullina a declarat că este „categoric împotriva” unei relaxări accelerate, avertizând că un asemenea „experiment pe propria țară” ar putea genera o nouă explozie a inflației sau chiar stagflație.
Replica lui Gref a fost scurtă: „Vom vedea”, răspuns care a provocat râsete în sală.
Discuția este cu atât mai relevantă cu cât cei doi au colaborat în trecut în Ministerul Economiei, unde Gref i-a fost superior Elvirei Nabiullina, ambii fiind considerați de-a lungul timpului printre reprezentanții moderați ai conducerii economice ruse.
Războiul, identificat drept cauza principală a dificultăților economice
În ciuda divergențelor privind politica monetară, German Gref și Elvira Nabiullina împărtășesc aceeași concluzie privind originea problemelor economice actuale.
„Cred că toți suntem preocupați de același lucru”, a declarat Gref. „Nu cred că există în această țară o persoană care să își dorească altceva decât încheierea cât mai rapidă a ostilităților. Este evident.”
Presa a relatat anterior că Nabiullina și-ar fi prezentat demisia la scurt timp după invadarea Ucrainei, însă Vladimir Putin ar fi refuzat să o accepte.
În ultimii ani, șefa Băncii Centrale a avertizat în repetate rânduri că deficitul bugetar și diferența tot mai mare dintre cheltuielile publice și veniturile fiscale riscă să alimenteze din nou inflația. Avertismentele au devenit tot mai ferme pe măsură ce Rusia și-a consumat o parte importantă din rezervele financiare și s-a bazat tot mai mult pe împrumuturi pentru finanțarea războiului.
Potrivit analistului Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, după majorările consistente din prima jumătate a anului 2026, cheltuielile militare și cele clasificate reprezintă în prezent aproape jumătate din întregul buget al statului rus.
În același timp, activele lichide ale Fondului Național de Bunăstare, creat pentru a proteja economia în perioade de volatilitate a prețului petrolului, s-au redus de la aproximativ 7% din PIB la începutul lui 2022 la numai 1,7% din PIB în aprilie 2026.
Astfel, presiunile generate de război nu mai afectează doar aprovizionarea cu combustibil, ci și capacitatea Rusiei de a-și susține pe termen lung echilibrul economic și financiar, conform POLITICO.
CITEȘTE ȘI: Putin ar fi ordonat o nouă ofensivă pentru capturarea Kievului, susține șeful armatei ucrainene