"Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România regretă plecarea la cele veşnice a eminentului artist Aurelian-Octav Popa, personalitate marcantă a vieţii muzicale româneşti, clarinetist, compozitor şi dirijor. (...) UCIMR transmite sincere condoleanţe familiei, colegilor, discipolilor şi tuturor celor care l-au cunoscut şi admirat. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", a transmis UCIMR pe Facebook.
Unde va avea loc înmormântarea
Sicriul cu corpul neînsufleţit al artistului va fi depus, miercuri, de la ora 15:00, la capela Bisericii Boteanu, slujba de înmormântare urmând să aibă loc joi, de la ora 13:00, la Cimitirul Ghencea Civil.
De-a lungul unei cariere impresionante, Aurelian-Octav Popa a fost solist instrumentist al Filarmonicii "George Enescu", dirijor al Filarmonicii "Marea Neagră" din Constanţa şi unul dintre cei mai importanţi interpreţi români ai repertoriului modern şi contemporan pentru clarinet.
Aurelian-Octav Popa a obţinut, de-a lungul timpului, numeroase premii la Praga, Budapesta, Birmingham, Utrecht şi Geneva, contribuind decisiv la afirmarea şcolii româneşti de interpretare pe marile scene ale lumii. Prin talentul, rigoarea şi generozitatea sa artistică, a inspirat generaţii de muzicieni şi a lăsat o amprentă profundă asupra culturii române.
Marilena Rotaru: „S-a suit la stele”
Marilena Rotaru, realizatoare tv şi scriitoare, deplânge moartea apreciatului artist, "un om cald, excesiv de modest, cu o vastă cultură".
"S-a suit la stele clarinetistul şi dirijorul Aurelian Octav Popa. 20 de ani a fost o prezenţă constantă în emisiunile şi spectacolele mele de muzică şi poezie. Îi datorez interviul cu Celibidache. El m-a dus în faţa maestrului şi recomandarea lui a contat pentru Celibidache. 'Ştii tu cine te-a adus la mine? Omul ăsta este cel mai mare dintre toţi suflătorii acestei lumi. Clarinetişti, flautişti... E peste Jean Pierre Rampal, flautistul, care era cel mai mare până l-am auzit pe el...' A fost cu orchestra sa în spectacolul Centenarului Cellei Delavrancea şi în cel de la 101 ani, în toate spectacolele pe care le-am realizat la Ateneul Român. La trecerea dintre milenii, în vara lui 2000 l-am întâlnit la Los Angeles unde alături de Ion Caramitru, Valeria Seciu şi Ovidiu Iuliu Moldovan ofereau comunităţii româneşti un spectacol Eminescu. Acum afişul acelui spectacol este în Cer", a scris, pe aceeaşi reţea socială, Marilena Rotaru.
Aceasta spune că pe Aurelian-Octav Popa "îl întâlneai numai în spaţiul artistic al elitelor".
"Un om cald, excesiv de modest, cu o vastă cultură... Mă certa când îl prezentam în spectacole cu palmaresul lui. "Nu mai spune atâta, dacă tu ştii cine sunt şi de ce suntem aici împreună, e destul... Sunt Aurelian-Octav, restul e muzică..." Îl întâlneai numai în spaţiul artistic al elitelor. "Note false nu sunt numai în muzică...", spunea. "Acordajul trebuie făcut în toate zonele vieţii." Mulţumesc, Maestre Aurelian-Octav, pentru toate momentele de profundă învăţătură şi de mare muzică! Să vă odihnească Bunul Dumnezeu în Raiul marilor artişti! Condoleanţe doamnei Sanda Crăciun-Popa şi întregii familii!", a mai transmis realizatoarea.
Stejărel Olaru, despre talentul artistului
Istoricul şi politologul Stejărel Olaru regretă de asemenea "plecarea dintre noi" a cunoscutului artist.
"A plecat dintre noi clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian-Octav Popa. A cântat la clarinet ca nimeni altul, având o tehnică impecabilă şi o expresivitate atât de bogată, încât se spune că transforma clarinetul într-un instrument simfonic, exprimând tot felul de emoţii, de la lirism delicat până la dramatism intens. Dintre muzicienii români, Sergiu Celibidache pe el l-a iubit şi apreciat cel mai mult, chiar dacă cei doi - firi la fel de încăpăţânate şi orgolioase - s-au mai certat uneori. (...) L-am cunoscut în vara anului 2024, introdus de Paul Cozighian la soţii Popa, care m-au primit bucuroşi în locuinţa lor. Maestrul Popa, pe atunci având vreo 87 de ani, era pus pe glume şi nu a lăsat clarinetul din mână. Paul a fost inspirat să filmeze câteva minute. Să-ţi fie ţărâna uşoară, Maestre!", a rememorat Olaru.
El vorbeşte despre "urmărirea informativă" de către Securitate a lui Aurelian-Octav Popa.
"Securitatea l-a luat în vizor în martie 1974, după ce Aurelian-Octav Popa s-a plâns unor muzicieni greci la Atena, în timpul unui turneu, că "în România, marii artişti sunt lipsiţi de posibilitatea de a se realiza pe măsura talentului lor". Şi aşa a început urmărirea informativă, Popa fiind suspectat de evaziune, adică ar fi intenţionat să fugă din ţară la un moment dat. Până şi Securitatea l-a descris, în rapoartele sale, drept "cel mai talentat instrumentist român, cel mai bun clarinetist la ora aceasta în ţară şi chiar în Europa", afirmând că 'nerezolvându-i-se însă situaţia de prestigiu pe care şi l-a cucerit în rândul muzicienilor şi publicului românesc, precum şi peste hotare, nu poate da garanţii totale că nu ar putea fi determinat vreodată să se stabilească în străinătate", a menţionat istoricul.