Clujul a devenit una dintre destinațiile importante din România pentru cetățenii străini care vin să muncească sau să studieze. Peste 21.000 de străini au în prezent rezidența înregistrată în județ, iar dintre cetățenii din afara UE, nepalezii sunt cei mai numeroși. În acest context, i-am adresat două întrebări subcomisarului de poliție Tămaș Ciprian Adrian, șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj, în cadrul unei conferințe unde s-a prezentat bilanțul instituției în primele nouă luni din 2026.
Peste 21.000 de cetățeni străini au acum rezidența înregistrată în județul Cluj, conform datelor prezentate de Serviciul pentru Imigrări al Județului Cluj. Dintre aceștia, peste 14.000 sunt din state din afara Uniunii Europene, iar aproximativ 5.700 sunt cetățeni europeni.
Datele au fost explicate în cadrul unei conferințe în care polițiștii de imigrări au prezentat bilanțul activității din primele nouă luni ale anului 2026. În această perioadă, au gestionat cazurile privind șederea și rezidența pentru 7.261 de persoane. S-a evidențiat o creștere față de cele 6.838 de persoane raportate în aceeași perioadă a anului 2025.
Nepalezii, pe primul loc între cetățenii din afara UE care vin în Cluj. Cine urmează după ei
Cei mai mulți cetățeni din state terțe care au cerut în 2026 servicii de ședere în județul Cluj sunt nepalezi. Conform datelor enunțate de subcomisarul de poliție Tămaș Ciprian Adrian, șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj, au fost înregistrate 1.244 de cereri.
Pe următoarele locuri se află cetățenii din Sri Lanka (834 de persoane), India (481), Turcia (232),
Bangladesh (197).
„Dacă ne gândim la țările din care provin cetățenii din țările terțe, cei mai mulți în acest an s-au prezentat din Nepal. Am avut 1.244 de cereri ale cetățenilor nepalezi”, a explicat șeful Serviciului pentru Imigrări Cluj.
În cazul cetățenilor din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană, cele mai multe persoane provin din Franța (276), Germania (107), Italia (95) și Spania (30).
Două întrebări pe care le-am adresat subcomisarului de poliție Tămaș Ciprian Adrian, șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj
L-am întrebat pe subcomisarul de poliție Tămaș Ciprian Adrian, șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj, dacă pentru obținerea permiselor de ședere este obligatorie cunoașterea limbii engleze, cu referire în special la cetățenii din afara UE, Nepal, India, Bangladesh etc.
Răspunsul
Solicitanții de viză sunt programați la un interviu la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României, unde sunt verificate condițiile necesare acordării vizei. În cadrul acestei proceduri este verificată inclusiv îndeplinirea condiției privind cunoașterea unei limbi de circulație internațională sau a limbii române, potrivit șefului Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj.
"Nu este o condiție pentru obținerea permisului de ședere, dar este necesar acest lucru la obținerea vizei, respectiv una dintre condiții este ca cetățeanul străin să cunoască, fie o limbă de circulație internațională, fie să aibă cunoștințe de limba română. În mod normal, cei de la ambasada desfășoară interviuri succint, pentru a vedea dacă această condiție este îndeplinită, însă în momentul în care ajung pentru permisul de ședere nu este o prevedere. În mod normal, toți cetățenii străini au cunoștințe minime de limba engleză", a declarat Tămaș Ciprian Adrian, pentru DC News.
Cum se face integrarea persoanelor din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, India în Cluj
Dincolo de statistici, una dintre temele tot mai stringente apărute în Cluj, pe care am ridicat-o în cadrul acestei conferințe este cum se desfășoară integrarea în societate, în Cluj, a celor care vin din diferite state terțe să muncească ori să studieze în oraș, având în vedere diferența majoră dintre stilurile de viață european, respectiv asiatic.
Tămaș Ciprian a răspuns, pentru DC News, că Serviciul pentru Imigrări este implicat, alături de Primăria Cluj-Napoca, Prefectură și Organizația Internațională pentru Migrație, în acțiunile de integrare. De asemenea, el a punctat că în cadrul centrului OIM din Cluj se desfășoară cursuri de limba română și activități de integrare, dar și servicii de sprijin psihologic și consiliere.
Alte date statistice prezentate:Peste 5.500 de permise de ședere emise de Serviciul pentru Imigrări Cluj în nouă luni
În perioada analizată, respectiv primele nouă luni din 2026, Serviciul pentru Imigrări Cluj a emis 5.527 de permise de ședere, în comparație cu 4.167 în aceeași perioadă a anului 2025. Dintre acestea, 5.369 au fost permise pentru ședere temporară. 158 au fost pentru ședere pe termen lung. În anul 2025, au fost emise 4.094 de permise pentru ședere temporară și 73 pentru ședere pe termen lung.
Pentru cetățenii UE, SEE și Confederația Elvețiană au fost eliberate 690 de certificate de înregistrare, precum și 61 de cărți de rezidență permanentă.
Aproape 800 de avize de angajare pentru străini în primele nouă luni din 2026
Activitățile de prevenire și combatere a muncii nedeclarate au fost intensificate de polițiștii de imigrări. În primele nouă luni din 2026 au fost înregistrate 825 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare, iar 796 de avize au fost emise pentru lucrători permanenți ori detașați. Alte 71 solicitări au fost respinse.
Privind reîntregirea familiei, au fost depuse 171 de cereri, dintre care 137 au primit aviz favorabil, iar 27 au fost declinate.
Zeci de străini găsiți în situații ilegale. Ce s-a întâmplat cu ei
Serviciul pentru Imigrări Cluj a organizat în primele nouă luni din 2026 un număr de 311 activități specifice de control pe linia combaterii șederii ilegale. Ca urmare a acestor acțiuni au fost depistați 58 de străini aflați în cazuri ilegale. Au fost emise 63 de decizii de returnare, dintre care 22 pentru ședere ilegală, 9 ca urmare a refuzului prelungirii dreptului de ședere, 21 la cerere și 5 ca urmare a revocării dreptului de ședere.
Totodată, au fost emise 6 decizii de returnare sub escorta Poliției. 4 persoane au fost introduse în centre de custodie publică până la îndepărtarea de pe teritoriul României. Mai mult, pentru 24 de străini a fost instituită și măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre Schengen, pentru perioade cuprinse între 6 luni și 2 ani.
În cadrul controalelor, polițiștii au aplicat 417 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 300.700 de lei. Sancțiunile au vizat încălcarea prevederilor privind regimul străinilor în România, încadrarea în muncă și detașarea străinilor, dar și noile prevederi referitoare la accesul străinilor pe piața muncii.
Angajatorii și cetățenii străini să fie atenți la noile prevederi legislative
Polițiștii de imigrări transmit angajatorilor și cetățenilor străini să fie atenți la noile prevederi legislative, în condițiile în care, din luna aprilie, OUG nr. 32/2026 a adus modificări și asupra altor acte normative privind regimul străinilor.
Practic, s-a schimbat cadrul privind angajarea și șederea lucrătorilor străini, s-au introdus proceduri digitale și noi obligații pentru angajatori și agențiile de plasare. De exemplu, cetățenii străini care vin să lucreze în România trebuie să parcurgă, în primele șase luni, cursuri de limba română, fiind o obligație a angajatorului după începerea activității în România.
Conform șefului Serviciului pentru Imigrări Cluj, schimbarea este una esențială și urmărește inclusiv digitalizarea procesului de angajare. „Schimbarea este una semnificativă, este una radicală și cred că poate să aducă un plus în ceea ce privește controlul cetățenilor străini aflați la muncă pe teritoriul României”, a mai declarat Tămaș Ciprian Adrian.
Serviciul pentru Imigrări Cluj anunță că va continua acțiunile pentru reglementarea dreptului de ședere, prevenirea migrației ilegale și combaterea muncii nedeclarate.