DCNews › Stiri › Social › Clădiri cu bulină roșie: Proprietarii refuză consolidarea. Capitala are peste 20.000 de imobile vulnerabile, iar România nu știe câte clădiri sunt expuse riscului seismic

Clădiri cu bulină roșie: Proprietarii refuză consolidarea. Capitala are peste 20.000 de imobile vulnerabile, iar România nu știe câte clădiri sunt expuse riscului seismic

Sursa foto: Agerpres

România nu dispune, până în acest moment, de o evidență completă a clădirilor expuse riscului seismic. Deși zeci de mii de clădiri sunt vulnerabile în cazul unui cutremur major doar în Capitală, realitatea arată că mulți proprietari refuză consolidarea din diverse motive.

Mulți proprietari ai clădirilor încadrate la risc seismic nu sunt de acord să-și părăsească locuințele pe perioada lucrărilor de consolidare, care pot dura luni sau ani întregi, sau se tem că nu vor mai reveni în imobile. Aceasta este realitatea din România, subiect care revine în spațiul public după înregistrarea fiecărui cutremur important.

În noaptea de marți, 17 noiembrie, spre miercuri, 18 noiembrie, un cutremur de magnitudine 5,7 produs în județul Vrancea a fost resimțit în mai multe județe din țară. În județul Galați și municipiul Râmnicu Sărat, mai multe persoane au sunat la 112 după ce au fost rănite de elemente de mobilier sau au suferit atacuri de panică.

România, una dintre cele mai expuse state la cutremure din UE

Banca Mondială transmitea, în 2025, într-un raport, că „România este una dintre țările cele mai expuse la cutremure din Uniunea Europeană”, iar Bucureștiul se numără printre cele mai vulnerabile zone din Europa.

„Evaluarea națională a riscurilor (NRA, RO-RISK) identifică seismele drept principalul pericol pentru țară, acestea putând afecta peste jumătate din teritoriul național. Capitala României, București - caracterizată printr-o densitate mare a populației și un fond construit învechit - se numără printre zonele urbane cele mai vulnerabile din Europa. Având în vedere pierderile medii anuale estimate la 512 milioane de euro, precum și potențialul de a provoca daune de mare amploare și un impact pe termen lung asupra societății, riscul seismic din România subliniază necesitatea urgentă de a evalua tendințele în evoluție ale riscurilor și de a consolida capacitatea națională de răspuns în cazul unui cutremur”, se arată în sursa citată.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic: Unii proprietari refuză

În urmă cu patru luni, Primăria Bucureşti reclama o „situaţie absurdă” privind consolidarea blocurilor de locuințe aflate în risc seismic I, cu fonduri nerambursabile. Reprezentanții PMB semnalau că proprietarii de apartamente blochează consolidarea clădirilor.

„Majoritatea locatarilor își doresc, dar 10% se opun și blochează proiectul. DE CE? Din diverse motive personale: fie au spații comerciale la parterul blocului și nu vor ca activitatea comercială să sufere pe perioada lucrărilor; sau au apartamente închiriate și, de asemenea, ar pierde câștigurile; alții și-au renovat locuințele și le pare rău că au cheltuit banii”, se arată într-un comunicat al PMB, publicat pe Facebook.

Primăria Capitalei a dat și exemple în acest sens, când unii locuitori refuză consolidarea, chiar dacă majoritatea își dă acordul.

„Colegii de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) se confruntă în prezent cu două situații de acest gen. La ambele, avem deja finalizate de aproape un an autorizații de construire, contracte de finanțare, proceduri de achiziție pentru desemnarea constructorilor. Un exemplu este blocul de locuințe de pe Bd. Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii își doresc consolidarea și deja au fost relocate, alte 8 familii nu-și doresc să plece și blochează proiectul. Situația se va clarifica în instanță și luăm în calcul inclusiv recuperarea cheltuielilor făcute cu pregătirea acestui proiect.

Un al doilea proiect de consolidare blocat de proprietari e la un imobil situat pe Calea Victoriei. Aici, dintr-un total de 90 de familii, 70 doresc consolidarea, 20 refuză. Din cauza celor din urmă, blocul nu poate fi consolidat”, se mai arată în precizările PMB.

Cum poate fi consolidată o clădire cu risc seismic

Asociațiile de proprietari sunt cele care solicită consolidarea imobilului, iar pentru a intra în programul de consolidare, trebuie să existe o hotărâre a asociației, semnată de 50% + 1 din proprietari.

Legea nu spune, însă, cum pot fi convinși restul locatarilor, care refuză să-și elibereze locuințele pe perioada lucrărilor.

„Consolidarea unui bloc este o lucrare mult mai complexă și mai costisitoare decât reabilitarea. Durează, de obicei, doi ani, perioadă în care asigurăm GRATUIT relocarea sau cazarea proprietarilor fie în locuințe de necesitate ale primăriei, fie în chirii decontate. Pentru a putea consolida cât mai multe, accesăm toate fondurile nerambursabile disponibile.

Circa 90% din costuri sunt acoperite de finanțările nerambursabile, iar restul de PMB, cu recuperarea banilor de la proprietari într-un interval de timp de până la 15 ani. Spre exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit 10.000 - 15.000 de euro (eșalonat în 5 până la 15 ani). Este vorba despre siguranța celor care locuiesc aici, dar și a trecătorilor. La un cutremur mare imobilele riscă să se prăbușească”, au mai precizat reprezentanții PMB.

Mii de clădiri aflate în clase de risc seismic, doar în Capitală

Potrivit unui raport privind starea mediului în București din 2025, 411 clădiri erau încadrate în clasa de risc seismic I, în timp ce alte 474 clădiri erau încadrate în clasa de risc seismic II.

În 2026, conform listei clădirilor expertizate tehnic individual și încadrate în clase de risc seismic AMCCRS, 2026 - în București erau, la 17 aprilie 2026, dintr-un eșantion reprezentativ dar incomplet: 415 clădiri în clasa de risc seismic I (RS I), 491 în RS II, 157 în RS III, 12 în RS IV, 116 clădiri consolidate și 144 neîncadrate în categoria de urgență sau clase de risc seismic corespunzătoare.

De asemenea, 1458 de clădiri sunt încadrate în categorie de urgență, respectiv neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare, potrivit hotărârii nr. 460 din 30 septembrie 2026 privind aprobarea planului de analiză și acoperire a riscurilor al municipiului București pentru anul 2026.

Peste 20.000 de clădiri vulnerabile în Capitală

Totuși, problema clădirilor vulnerabile este mult mai mare decât cifrele prezentate anterior privind clădirile înregistrate ca având risc seismic. Directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Răzvan Munteanu, evoca, în 2023, dificultatea autorităților de a consolida clădirile, cauzată de neîncrederea românilor.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, acesta a spus că aproximativ 20.000 de clădiri sunt vulnerabile la cutremur în București. Aceste cifre reprezintă o estimare a vulnerabilității, nu numărul clădirilor expertizate și încadrate oficial în clasa I de risc seismic. 

Tot în 2023, primarul Capitalei de atunci, Nicușor Dan, semnala aceeași problemă: refuzul proprietarilor de apartamente de a permite autorităților să le consolideze clădirile cu risc seismic.

„(...) Este o problemă care vine de la nivel central: faptul că, pentru a accesa banii care sunt gratuiţi pentru consolidare, trebuie să ai acordul tuturor proprietarilor. Noi suntem un intermediar între asociaţia de locatari şi minister, dar acolo unde sunt blocurile mari, probabilitatea ca toţi oamenii să se înţeleagă e mică.

Oamenii nu au încredere în programele de consolidare din cauza a ceea ce s-a întâmplat de 20 de ani, de când primăria spunea că-i ajută şi nu-i ajută”, declara atunci Nicușor Dan.

Ce se întâmplă cu clădirile din Capitală la un cutremur major: Riscuri și durată de reparații

În martie 2026, doi cercetători de la Universitatea Tehnică de Construcții București au publicat un studiu despre pierderile economice și timpul necesar recuperării funcționale a clădirilor rezidențiale din București în urma unui cutremur.

Concret, cercetarea a analizat cât de bine rezistă blocurile de locuințe din Capitală în caz de cutremur (pe baza unor scenarii pentru cutremurele din Vrancea) și cât de greu sau de scump este să fie reparate după aceea. 

Blocurile înalte și vechi pe cadre (fără pereți din beton) sunt cele mai expuse riscului: cu cât o clădire veche (construită înainte de 1990) este mai înaltă, cu atât va suferi pagube mai mari. În plus, reparațiile pot dura chiar și între un an și doi ani, perioadă în care oamenii nu se pot întoarce în locuințe. 

Peretele de zidărie din cadre și pericolul de colaps: la blocurile vechi, pereții de compartimentare din zidărie interacționează puternic cu structura și amplifică distrugerile, iar riscul de prăbușire (colaps) la cutremure mari este principalul motiv pentru pierderile uriașe de bani și vieți.

Blocurile cu diafragme (pereți de beton) stau mult mai bine: clădirile construite sau consolidate cu pereți masivi din beton armat sunt mult mai rigide, se zguduie mai puțin, au pagube mult mai mici și pot fi repuse în funcțiune mult mai repede.

Reconstrucția unui bloc poate costa milioane de euro. Pierderi estimate în cazul unui cutremur major

Studiul include și estimări financiare, atât despre cât ar costa reconstruirea unui bloc de la zero, cât și despre ce procent din această sumă s-ar pierde la un cutremur puternic. 

Cât ar costa reconstruirea unui bloc de la zero, cu estimări ale pieței din București, exprimate în euro pe metru pătrat: 

  • 860 - 880 euro / m² pentru clădirile din zidărie armată;
  • 900 euro / m² pentru casele mici din lemn;
  • 1.030 - 1.090 euro / m² pentru blocurile din beton armat (cu cât blocul este mai înalt, cu atât costul pe metru  pătrat este ușor mai mic);

Exemplu: pentru un bloc mare cu 9 etaje (aprox. 5.625 m²), valoarea totală de reconstrucție este estimată la circa 5,77 milioane euro.

Cât ar costa reparațiile după un cutremur puternic (scenariul unui seism major, care apare în medie o dată la 475 de ani). Pierderile sunt calculate ca procent din costul total al clădirii: 

Pentru blocurile înalte și vechi (construite înainte de 1977) pe cadre de beton cu pereți de zidărie, pagubele ajung în medie la 72% din valoarea clădirii (adică peste patru milioane euro pentru un bloc de 9 etaje). 

Pentru blocurile moderne (construite după 1990) cu pereți structurali din beton armat (diafragme), pagubele sunt infime, între 1% și 4% din valoarea clădirii. 

România nu știe câte clădiri vulnerabile are

De precizat este că, până în prezent, nu există o inventariere completă și actualizată a tuturor clădirilor din România încadrate în clase de risc seismic.

Cel mai recent document dezvoltat de autorități în acest sens datează din 2022, care conține o analiză a vulnerabilității seismice a fondului construit din România.

Strategia menționează că au fost realizate evaluări tehnice la nivel național pentru clădirile rezidențiale multietajate, iar rezultatele publicate acopereau aproximativ 3.000 de clădiri rezidențiale. Dintre acestea, 446 erau încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 356 în București. Aceste clădiri însumau 7.579 de locuințe. 

Cu toate acestea, informațiile despre situația actuală a tuturor clădirilor din țara noastră nu există.

Citește mai multe din Social
Citește mai multe din Social