Poliția și protestatarii s-au ciocnit, vineri, la Bruxelles, în timp ce zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în capitala Belgiei pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate bugetară introduse de guvern și a creșterii costului vieții.
Zeci de protestatari, mulți dintre ei tineri, îmbrăcați în negru și purtând măști, au aruncat cu pietre și petarde în polițiști, în zona gării centrale din Bruxelles. Ulterior, aceștia au incendiat mai multe obiecte, printre care multiple biciclete și trotinete electrice ale orașului.
Biciclete și trotinete electrice arse într-un protest violent, în Bruxelles, Belgia, 9 octombrie 2026
Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă și intervenții în forță cu bastoanele, împingându-i pe protestatari în afara zonei. Traficul rutier și transportul public din întregul oraș au fost perturbate.
Un manifestant cu o pancartă pe care scrie „RECYCLEZ VOS DÉCHETS, N'EN FAITES PAS DES MINISTRES”- în traducere, „Reciclați-vă deșeurile / gunoaiele, nu le transformați în miniștri”
Printre protestatari s-ar afla și instigatori
Poliția a declarat că persoanele „care au provocat problemele de ordine publică nu au legătură” cu mitingul împotriva austerității, la care, potrivit autorităților, au participat aproximativ 30.000 de oameni.
Ciocnirile au avut loc după o săptămână de tensiuni în orașul Liège, unde autoritățile au interzis adunările publice, în urma confruntărilor dintre studenți și poliție și a vandalizării unor magazine. Peste 200 de persoane au fost arestate la Liège, iar zeci de polițiști au fost răniți, potrivit APnews.
Sindicatele sperau să adune zeci de mii de oameni la Bruxelles, în timp ce guvernul belgian se străduiește să finalizeze bugetul pentru anul viitor. Belgia se confruntă cu o datorie publică ridicată, la fel ca țara vecină, Franța, și ca Italia.
Liderii sindicali au declarat că persoanele implicate în violențe nu aveau nicio legătură cu mitingul lor. Membrii sindicatelor și susținătorii acestora purtau haine în culori vii, predominant roșii sau verzi, iar marșul lor prin centrul Bruxellesului s-a desfășurat în mod pașnic.
Angajați, dar veniturile nu le acoperă cheltuielile
„Muncesc, dar nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile”, a declarat Marie Gobert, o mamă singură și asistentă socială, care a venit din orașul Namur împreună cu una dintre fiicele sale pentru a participa la protest. Această problemă tinde să devină des întâlnită în țările europene, unde costul vieții a crescut semnificativ, iar veniturile au rămas la aceleași niveluri din ultimii ani.
Namur a declarat pentru Associated Press că taxele și costurile școlare au crescut recent, la fel ca prețurile transportului public și ale biletelor de tren: „Nu cred că am fost vreodată atât de îngrijorată din cauza tuturor măsurilor care îmi îngreunează viața de zi cu zi”, a spus ea.
Vineri, traficul rutier și transportul public din întregul oraș au fost perturbate.
„Se simte tensiunea socială, se simte cum furia începe să mocnească peste tot”, a afirmat Gobert, un alt protestatar. „Sistemul de educație este dezmembrat, iar atunci când tinerii vor să-și exprime nemulțumirile, nimeni nu îi ascultă”, a adăugat el.
Protestele împotriva guvernului au acaparat și Franța, în ultimele aproape trei săptămâni. Elevii au început să iasă în stradă la finalul lunii septembrie, nemulțumiți de lipsa profesorilor și de condițiile din școli. Manifestațiile continuă la Paris și în alte zone din Franța, unde, nu de puține ori, acestea au degenerat.
Aproape 7.000 de persoane reținute în Franța, majoritatea elevi
Peste 6.900 de persoane au fost reţinute de la începutul protestelor elevilor în Franţa, 86% dintre aceste persoane fiind minori. De asemenea, au fost iniţiate proceduri judiciare împotriva a 2.376 dintre cei reţinuţi, conform datelor anunţate vineri de Ministerul francez al Justiţiei, relatează agenţia EFE, citate de Agerpres.
Până în prezent, 1.547 de persoane au fost prezentate unui judecător, dintre care 1.239 sunt minori, şi 21 se află în arest preventiv, inclusiv şase minori, conform aceluiaşi bilanţ, întocmit joi seară.
Aşadar, acest bilanţ nu include persoanele reţinute în timpul dispersării manifestaţiei care a avut loc în seara de joi şi a degenerat în ciocniri între grupuri violente şi poliţie, şi nici cele reţinute vineri dimineaţă, când blocajele unor instituţii de învăţământ au continuat.
Conform Ministerului francez al Educaţiei, 141 din cele aproximativ 3.700 de instituţii de învăţâmânt din ţară erau vineri în continuare închise, faţă de 157 în ziua precedentă.
În acest timp, guvernul încearcă să contracareze mobilizarea elevilor printr-o serie de anunţuri, dintre care evidenţiază angajarea a circa 3.000 de profesori pentru a rezolva problema lipsei de cadre didactice, una dintre principalele revendicări ale sindicatelor elevilor.
Ministrul francez al Educaţiei, Edouard Geffray, care a vizitat vineri un liceu din regiunea pariziană, a dat asigurări că profesorii sunt deja contactaţi pentru a-şi începe activitatea cât mai curând posibil, chiar „începând de săptămâna viitoare”.
Pe de altă parte, el a menţionat că platforma digitală lansată de guvern pentru a primi reclamaţiile elevilor a adunat deja circa 66.000 de sesizări, lucru pe care l-a descris drept „un semn de maturitate democratică”.
Ovidiu Dranga, fost ambasador al României în Japonia și Polonia, a vorbit la DCNews despre aceste proteste violente din Franța și ascensiunea suveraniștilor.