Într-un context educațional tot mai presat de performanță, teme, evaluări și așteptări ridicate atât din partea școlii, cât și a familiei, fenomenul burnout-ului în rândul copiilor devine o temă din ce în ce mai dificil de ignorat. Epuizarea emoțională și psihologică a elevilor ridică întrebări serioase despre echilibrul dintre învățare, dezvoltare personală și sănătatea mentală.
VEZI ȘI: Evaluare Națională, clasa a IV-a. Elevii susțin proba la Limbă şi comunicare - Limba română
Despre riscurile sau problemele care apar atunci când ignorăm acest fenomen, dar și despre rolul activităților extracurriculare și al educației moderne în prevenirea lui, a discutat prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, invitata prof. univ. dr. Sorin Ivan la emisiunea DC Edu.
"Burnout-ul înseamnă epuizare fizică și psihologică, atunci ne plângem că acel copil nu mai vrea să facă absolut nimic"
Prof. univ. dr. Sorin Ivan: "Există un fenomen destul de răspândit despre care nu se vorbește suficient, și anume riscul burnout-ului. Sunt copii copleșiți de teme, de îndatoriri, de obligații, impuse de școală și de părinți, și se află sub acest risc. Care sunt riscurile sau problemele care apar atunci când ignorăm acest fenomen?".
Prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară: "În primul rând apare epuizarea. Nici măcar nu mai vorbim de dezinteres. Când apare burnout-ul, ceea ce înseamnă epuizare fizică și psihologică, atunci ne plângem că acel copil nu mai vrea să facă absolut nimic. De fapt, organismul lui se închide, că tot vorbim atâta, mai mult la nivel psihologic, de fight, flight sau freeze (nr. luptă, fugă sau 'îngheț'). De fapt, acest freeze înseamnă că ni se închid sistemele dacă suntem mult prea epuizați.
E un mecanism de apărare sănătos, dacă atunci când ești epuizat nu mai ești motivat să faci nimic. De ce? Nu mai ai resurse, nu mai ai energie, iar corpul îți comunică acest lucru.
Cum putem preveni burnout-ul la copii
Sportul, până la urmă, ajută în astfel de situații. Aparent, consumă mai multă energie, dar de fapt ne ajută foarte mult să ne relaxăm. După sport se relaxează atât corpul, cât și mintea. De aceea pledam pentru activități extra-curiculare, pe lângă sport, plăcute pentru copil, dar să fie și activități de dezvoltare.
Dacă facem matematică suplimentar, poate ar fi bine să vedem și interesele lui. Îi place robotica? Îi place să picteze? Sportul se poate face și prin dans, prin balet de exemplu pentru fete, dar poate și alte tipuri pentru băieți. E vorba de mișcare și activități plăcute. Stimularea senzorială și tot felul de astfel de activități care duc la o dezvoltare cognitivă sunt atât de necesare, mai ales că ajungem din ce în ce mai mult să vorbim despre AI și să folosim AI-ul, și e bine la vârsta asta să ne dezvoltăm noi mintea cât mai mult. S-ar putea să începem să uităm cum să ne folosim mintea, iar instrumentele acestea exterioare ar putea să ne ajute mult. Și aici trebuie educați un pic părinții".
CITEȘTE ȘI: Cum văd românii din diaspora burnout-ul, sănătatea mentală la muncă
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI: